Analiză: Comerțul electronic din România ar putea ajunge la 3,5 la sută din PIB

Comerțul electronic cunoaște o nouă etapă de creștere, în condițiile în care multe magazine on-line oferă prețuri mai bune decât magazinele fizice. În acest an, valoarea totală a comerțului on-line ar putea atinge pragul psihologic de 3,5 la sută din Produsul Intern Brut.

Unul dintre domeniile care alimentează creșterea economică a României este comerțul electronic. Este vorba de un domeniu care, în 2022, reprezenta 3,17 la sută din Produsul Intern Brut. În anul 2023, a ajuns la 3,32 la sută din Produsul Intern Brut, iar în acest an ar putea atinge pragul de 3,5 la sută, în condițiile în care și Produsul Intern Brut a crescut în acești ani. Creșterea volumului comerțului electronic este stimulată de prețurile mai mici ale produselor comercializate în această manieră, precum și de faptul că autoritățile încurajează acest sector, deoarece nu există riscul de evaziune fiscală. De asemenea, ultimii ani au adus și îmbunătățirea experienței utilizatorilor, pentru că tot mai multe platforme de comerț electronic folosesc algoritmi de Inteligență Artificială, spune consultantul Andreea Paleologu.

Unii dintre utilizatori, mai ales cei în vârstă, sunt reticenți la aplicațiile cu Inteligență Artificială, spune experta IT, Elena Cobianu, potrivit Via Cluj TV.

Platformele de comerț electronic permit și IMM-urile românești să își vândă produsele și serviciile. În acest moment, doar aproximativ 12 la sută dintre IMM-urile din România folosesc la potențialul lor adevărat oportunitățile oferite de comerțul electronic, spune fondatoarea unei platforme, Doina Vîlceanu.

În prezent, 74,3 la sută dintre românii cu conexiune la Internet cumpără servicii și bunuri on-line. Acest procentaj este în creștere cu 1,4 la sută față de 2024. România se află foarte aproape de media din Uniunea Europeană, care este de 77 la sută. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, există mici diferențe pe sexe. Astfel, 72,8 la sută dintre bărbații din România au făcut cumpărături on-line, în timp ce 75,8 la sută dintre femei au făcut astfel de cumpărături. De asemenea, locuitorii din mediul urban fac cumpărături on-line într-o măsură mai mare decât cei din mediul rural.

În urmă cu zece ani, cumpărăturile online erau privite cu scepticism, plata cu cardul era o raritate, iar curierii erau o prezență exotică pe străzile orașelor. Astăzi, în 2026, e-commerce-ul românesc este o industrie de peste 12 miliarde de euro și care se află oficial în Top 10 piețe europene. În 2025, România s-a aflat pe locul 9 la nivel european.

1. Pragul de 1 miliard și revoluția marketplace-ului (2014-2017)

În 2014, piața românească de e-tail (produse fizice) abia trecea pragul psihologic de 1 miliard de euro. În acea perioadă, motorul principal era segmentul IT&C. Transformarea majoră a început odată cu consolidarea modelului de Marketplace, care a permis miilor de IMM-uri locale să își vândă produsele pe platforme mari, cu eliminarea barierelelor tehnice de intrare pe piață.

2. Pandemia: accelerarea forțată (2020-2022)

Dacă evoluția ar fi urmat un curs liniar, România ar fi avut nevoie de încă 5-7 ani pentru a ajunge la nivelul actual. Pandemia de COVID-19 a comprimat însă decenii de progres în doar câteva luni.

• Schimbarea de paradigmă: Consumatorii au început să cumpere online nu doar electronice, ci și bunuri de larg consum (FMCG), mâncare și produse de igienă.

• Infrastructura de proximitate: Rețelele de lockere (easybox) au explodat, ceea ce oferă independență cumpărătorului și eficientizând logistica pe ultima milă.

3. Maturitatea: 2024-2026 și „era rurală”

Astăzi, peisajul este complet diferit. Potrivit datelor INS și ARMO din 2024-2025, aproape 75% dintre românii cu acces la internet fac achiziții online.

O tendință surprinzătoare a ultimilor doi ani este reducerea decalajului dintre urban și rural. Datorită extinderii rețelelor de lockere și a internetului de mare viteză, adopția e-commerce-ului în sate a crescut mai rapid decât în orașe în intervalul 2023-2025.

Provocările noului deceniu: AI și Sustenabilitate

În 2026, comerțul electronic nu mai este doar despre „a vinde online”, ci despre experiență.

• Inteligența Artificială: Magazinele folosesc AI pentru asistență personalizată, prognoza stocurilor și probă virtuală (în modă).

• Logistica verde: Se pune un accent tot mai mare pe flote electrice și ambalaje sustenabile, pe măsură ce reglementările europene devin mai stricte.

• Competiția globală: Intrarea agresivă a giganților din Asia (precum Temu sau Trendyol) a forțat retailerii locali să investească masiv în loializarea clienților și în viteza de livrare.

Drumurile județene din Cluj nu sunt blocate circulației rutiere, în ciuda poleiului