Cercetătorii clujeni din cadrul FSEGA au analizat impactul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) asupra bunăstării la nivel național, iar studiul explorează un aspect esențial al rolului inovației tehnologice în îmbunătățirea calității generale a vieții indivizilor, acoperind atât bunăstarea subiectivă, cât și cea obiectivă. Acest studiu a analizat influența TIC asupra bunăstării, luând în considerare în același timp efectul moderator al inegalității de gen.
Cercetarea utilizează date de tip panel din 185 de țări pentru perioada 2005-2021 pentru a explora relația dintre TIC și bunăstarea în ceea ce privește inegalitatea de gen, utilizând indicatori de bunăstare subiectivi (de exemplu, satisfacția vieții) și obiectivi (de exemplu, prosperitatea).
Obiectivul a fost de a obține o înțelegere mai profundă a relației complexe dintre TIC și bunăstare, cu accent pe rolul moderator al inegalității de gen. Constatările sugerează că există o corelație pozitivă între impactul TIC și bunăstare, care este amplificată pe măsură ce inegalitatea de gen scade.
Studiul oferă informații valoroase cu privire la rolul egalității de gen – o componentă esențială a inovării sociale – în susținerea efectelor pozitive ale TIC asupra bunăstării, evaluate atât din perspectivă subiectivă, cât și obiectivă.
În acest studiu, cercetătorii explorează relația dintre adoptarea TIC (Tehnologiile Informației și Comunicării) și bunăstare. Utilizarea internetului, a abonamentelor de telefonie mobilă celulară și fixă, a serverelor de internet securizate și a abonamentelor de bandă largă fixă au o influență directă asupra bunăstării (măsurată dintr-o perspectivă subiectivă). În urma unei examinări aprofundate a principalelor rezultate ale analizei, în special atunci când bunăstarea este evaluată prin intermediul unui indicator subiectiv – fericirea (satisfacția vieții) – apar câteva puncte-cheie: relația dintre utilizarea internetului și fericire nu este liniară, indicând faptul că magnitudinea impactului său variază. Mai exact, influența pozitivă asupra bunăstării subiective se diminuează treptat, putând deveni nesemnificativă la niveluri extreme de inegalitate de gen; efectele benzii largi și ale telecomunicațiilor (Tel) asupra bunăstării subiective sunt net pozitive, prezentând un impact mai pronunțat în scenariile caracterizate de o inegalitate de gen mai redusă. În mod interesant, în ceea ce privește utilizarea telefoniei mobile, atunci când inegalitățile de gen sunt încorporate în analiză, efectul pozitiv asupra bunăstării subiective pare a fi diminuat. Cu toate acestea, numai în cazul serverelor de internet sigure, efectul de moderare al inegalității de gen asupra relației dintre TIC și bunăstare nu a fost confirmat.
Studiul s-a axat pe un eșantion de 185 de țări din întreaga lume și, din cauza complexității analizei, cercetătorii nu au efectuat subeșantionarea pe baza diferitelor criterii, cum ar fi clasificările veniturilor sau zonele geografice, ceea ce lasă loc unor studii ulterioare.
Cristina Boța-Avram, Violeta Ligia Văidean, Monica Violeta Achim și Nawazish Mirza sunt autorii studiului, iar rezultatul cercetărilor lor cu privire la tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) a fost publicat în Journal of Innovation & Knowledge.
