În parlamentul moldovean nu a putut fi ales un nou preşedinte al Republicii în ultimul an de zile, în ciuda voturilor repetate. Coaliţia de patru partide aflată la guvernare are destui parlamentari pentru a susţine guvernul, dar nu destui pentru a alege un preşedinte.
În urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia, un organ consultativ pe probleme constituţionale al Consiliului Europei, conducerea moldovenească a adoptat o strategie pentru ieşirea din impas, spune Osipov. Strategia constă în următoarele acţiuni:
– alegeri parlamentare anticipate. Data acestora urmează să fie stabilită. Parlamentul actual va fi dizolvat pe 16 iunie, la un an după ce şi-a început mandatul;
– între timp se va căuta o soluţie pentru evitarea unui noi impas în privinţa alegerii preşedintelui. Coaliţia plănuieşte să modifice Articolul 78 al Constituţiei, pentru a permite alegerea preşedintelui prin sufragiu universal direct. Încă există dubii dacă o astfel de modificare ar putea trece prin parlament, fiind nevoie de voturi din partea comuniştilor. Dacă acestia refuză să coopereze, va fi organizat un referendum pentru schimbarea Articolului 78 şi revenirea la alegerea directă a preşedintelui, aşa cum a fost până în 2000.
Osipov a explicat că, deşi preşedintele a fost după 2000 ales de Parlament, prerogativele şefului statului nu s-au diminuat. În mod regretabil, spune el, acest lucru a dus la uzurparea puterii de către fostul preşedinte Vladimir Voronin în timpul guvernării comuniste.
Comuniştii aflându-se la putere şi având o majoritate confortabilă în parlament, statul s-a transformat într-un „regim cvasi-autoritar,” spune Osipov, toate instituţiile fiind guvernate de Voronin şi separaţia puterilor devenind doar o vorbă.
Pe aceste baze, un sistem corupt s-a putut dezvolta în voie şi acum se spun multe despre afacerile necurate ale lui Voronin şi ale familiei sale, explică Osipov. Natura autoritară a regimului său a dus la evenimentele tragice din 7 aprilie 2009, când guvernul a încercat să prezinte protestele anti-comuniste ca pe un asalt împotriva parlamentului şi instituţiilor statului.
Întrebat în legătură cu actualul nivel al susţinerii pentru Partidul Comunist, pe care unele sondaje de opinie îl arată ca fiind cea mai mare forţă politică din Republica Moldova, cu 30%, Osipov spune că sondajele de opinie trebuie privite cu rezerve într-o ţară în care nu există traditţa concurenţei pe piaţa sociologică.
„Este evident că nici criza financiară nu joacă în favoarea guvernului actual”, a admis el.
Oficialul guvernamental moldovean a spus că asistenţa obţinută de ţara sa din partea UE şi a instituţiilor financiare internaţionale precum FMI este fără precedent, ajungând până la 2,6 milioane de dolari. Aproape jumătate din sumă reprezintă granturi şi o bună parte din bani au fost direcţionaţi pentru stimularea economiei reale, adaugă el.
„Moldova este o ţară mică şi dacă aceşti bani sunt bine administraţi, veniturile oamenilor şi standardele de trai se vor îmbunătăţi, iar guvernarea democratică va avea o şansă mai bună să-şi continue munca,” spune el.
