Schimbările aduse în educaţie de fiecare ministru care s-a perindat pe la minister, în ultimii ani, îşi iau acum ”tributul”. Calitatea studenţilor care se înscriu la facultate scade de la an la an, se plâng rectorii români. De vină sunt tocmai modificările din sistem, prea multe şi prea des aplicate. Astfel, schimbările care erau menite să crească calitatea învăţământului nu au făcut altceva decât să o scadă.Andrei Marga, Ecaterina Andronescu, Mircea Miclea, Alexandru Athanasiu, Mihail Hărdău si Cristian Adomniţei. Fiecare şi-a asumat misiunea de a salva educaţia românească, aducând noi schimbări în sistem. Cobaii lor: elevii. După 13 ani de schimbări, efectele au început să se vadă şi nu sunt deloc bune.
„E limpede că în ultima vreme este o pregătire mai slabă. Cred că nimeni nu pune la îndoială acest lucru”, a declarat Paul Dobrescu, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice si Administrative (SNSPA).
”Problema este să se înţeleagă, în toate planurile, ce este cu tendinţa aceasta, pentru a nu da vina unii pe alţii. Noi, cei din învăţământul superior, spunem că învăţământul mediu ne pregăteşte generaţii din ce în ce mai slabe, aceştia spun că învăţământul gimnazial este de vină, şi tot aşa”, a adăugat Dobrescu.
Fiecare ministru care s-a aflat la conducerea Educaţiei a contribuit şi mai mult la bulversarea elevilor
Cauzele scăderii pregătirii elevilor şi studenţilor? Sunt multiple. Iar una din cauzele fundamentale este pregătirea slabă profesorilor şi mai ales motivaţia acestora, potrivit rectorilor. Atât nivelul de cunoştinţe acumulate de elevi, cât şi conţinutul actului didactic au scăzut în ultima vreme, susţin rectorii. Iar la acest lucru au contribuit şi modificările legislative din educaţie.
„Numai tezele şi bacalaureatul, au fost schimbate de nenumărate ori. Iar aceste modificări nu au fost anunţate din timp, astfel încât elevii să se poată pregăti”, a declarat Vasile Işan, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.
Pe lângă legislaţia schimbată de la o clasă politică la alta şi societatea contribuie la acest fenomen, susţin mai mulţi rectori.
„Şcoala este doar o componentă a formării elevilor. Tentaţiile societăţii, viaţa socială, mass-media, modelele pe care tinerii şi le aleg din societate, faptul că se promovează cum că totul se poate obţine foarte uşor, toate acestea contribuie la slaba pregătire a acestora”, susţine Vasile Işan.
După 12 ani de şcoală, elevii nu rămân nici măcar cu o cultură generală solidă
Ceea ce este îngrijorător, susţin profesorii, este că generaţiile din ziua de azi sunt mai puţin pregătite în ceea ce făcea faima învăţământului românesc, în pregătirea generală. ”Mai ales că învăţământul formează şi cetăţeni, oameni cu un anumit orizont, nu numai specialişti într-un domeniu”, susţine rectorul SNSPA, Paul Dobrescu.
Soluţiile la aceste probleme trebuie gândite în concordonaţă cu cerinţele şi realităţile societăţii actuale. Iar în acest sens, ar trebui să se încerce să fie „o pondere mai mare de lucrări practice, în raport cu conţinutul teoretic. Acesta este cel mai bun trend pe care am putea să-l facem pentru învăţământ. Dar acest lucru nu se poate face de azi pe mâine, pentru că profesorii trebuie să fie la rândul lor mai bine ancoraţi în viaţa practică”, a declarat Ion Gheorghe Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).
Un nou ministru, alte schimbări
Venirea lui Daniel Funeriu la conducerea Ministerului Educaţiei aduce noi modificări în sistem, de această dată radicale. La un an de la modificarea bacalaureatului, noua Lege a Educaţiei, aflată momentan în dezbatere publică, modifică din nou examenul naţional. De la trei probe scrise se trece la două. Prima va fi una de comunicare în limba română şi într-o limba străină, iar a doua – în funcţie de profilul liceului, va fi un test la matematică şi alte ştiinţe.
Şi admiterea la liceu se va schimba. Elevii vor fi testaţi la mai multe discipline, într-o singură probă, şi vor primi o caracterizare a aptitudinilor numită portofoliu. În plus, clasa a IX-a este inclusă în ciclul gimnazial, iar grupa pregătitoare este inclusă în învăţământul obligatoriu. Apare clasa pregătitoare în învăţământul primar. Gimnaziul cuprinde clasele 5 – 9, iar liceul va fi de trei ani.
