George Buitul era exponentul micii nobilimi românești din Banatul de Lugoj-Caransebeș. Este vorba de nobili cu rosturi militare stabilite încă din Evul Mediu, din perioada în care acești români furnizau o parte însemnată a trupelor utilizate de Iancu de Hunedoara în luptele cu otomanii.
Cum au ajuns ortodocșii să aibă episcopi calvini
În contextul Unirii de la Ferrara-Florența, mulți dintre nobilii români din această regiune au adoptat catolicismul. Însă, în perioada principilor protestanți ai Transilvaniei, lucrurile s-au schimbat.
Biserica ortodoxă a românilor din Transilvania s-a unit cu Biserica Reformată Calvină, iar preoții de rit bizantin au fost puși sub ascultarea unor superintendenți sau episcopi calvini. În acest context, mulți nobili români din zona Caransebeșului au adoptat reforma protestantă.
Printre ei se număra și Mihai Halici, absolvent al Colegiului Protestant din Aiud și autorul primei poezii în limba română.
Iezuiții în Transilvania
Însă unii dintre nobilii români din Banatul de Lugoj-Caransebeș au rămas fideli catolicismului. În sprijinul lor, principele catolic al Transilvaniei, Ștefan Bathory, cel care avea să ajungă mai apoi rege al Poloniei, i-a chemat pe iezuiți. Acest ordin religios fusese înființat tocmai în contextul Contrareformei sau Reformei Catolice. Nobilii catolici din această regiune rămăseseră fără un preot stabil de multă vreme, în contextul presiunilor protestante.
În această situație, conducerea Societății lui Isus a decis trimiterea unei preot misionar care să cunoască limbile română și maghiară. Românul George Buitul, stabilit la Roma încă din perioada studiilor sale teologice, a fost considerat drept cea mai potrivită persoană, astfel că a fost trimis în orașul său natal, Caransebeș.
Pentru că principii protestanți interziseseră activitatea iezuiților în Transilvania, a fost acordată o dispensă specială preoților George Buitul și Ștefan Mako. Cei doi au ajuns în Transilvania în 1625. George Buitul a revitalizat comunitatea catolică românească din Banat și a fondat o școală destinată tinerilor români. Nu a reușit să construiască o biserică adecvată, astfel că oficia slujbe în casele nobililor catolici. George Buitul nu s-a lăsat descurajat. A tradus în limba română Catehismul lui Petru Canisius, însă lucrarea sa a fost tipărită abia în 1636, la un an după moartea preotului iezuit. A rămas însă cartea sa, prima în care literele latine fuseseră utilizate pentru a tipări un text românesc.