Prăbuşirea bursei de pe Wall Street s-a produs pe fondul unor semne ale recesiunii. Încă din iunie 1929 începuse să scadă producţia de oţel şi de automobile, ritmul construcţiilor încetinise, iar în consecinţă numărul şomerilor a crescut.
Prăbuşirea bursei s-a produs în contextul unui boom speculativ care începuse în 1926. Preţul acţiunilor creştea spectaculos, iar mulţi americani au început să se împrumute de la bănci pentru a cumpăra acţiuni. La rândul lor, băncile acceptau acţiuni drept garanţii pentru creditele acordate. Totalul fondurilor bancare implicate în astfel de speculaţii a crescut de la 2,5 miliarde de dolari la 6 miliarde de dolari, în perioada 1926 – 1929.
În 1929, guvernul american a început să încurajeze creşterea dobânzilor, pentru a limita împrumuturile speculative, dar deja era mult prea târziu. Joi, 24 octombrie 1929, dimineaţa, pe bursă au fost scoase la vânzare 12 milioane de acţiuni, dar cumpărătorii au încetat să apară. Cotaţiile bursiere au început să scadă de la o oră la alta, iar lumea a fost cuprinsă de panică. După închiderea bursei, panica s-a mutat în stradă, iar unii investitori nenorocoşi s-au sinucis.
Timp de cinci zile la rând, unda de şoc s-a propagat în întreaga lume. Debitorii care luaseră împrumuturi pentru a cumpăra acţiuni s-au trezit ruinaţi, la fel ca şi creditorii care acceptaseră să acorde împrumuturi garantate cu acţiuni.
Crahul bursier a rupt echilibrul economic. Totul a fost suprapus peste o supraproducţie agricolă, care a produs deflaţie. Fermierii au început să intre în insolvenţă, întreprinderile să îşi concedieze angajaţii, băncile să suspende plăţile, iar comerţul să stagneze.
Citiţi mai multe pe RFI.ro.
