Tinerii vin de la universităţi de prestigiu şi participă la acţiunea de cercetare arheologică din zona reşedinţei fostului procurator financiar, adică un soi de ministru de Finanţe al Daciei Romane. Ei sunt însoţiţi de profesorii lor, precum şi de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, a precizat coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic, dr. Carmen Ciongradi.
„Proiectul nostru este intitulat From Theory to Practice. International Teaching in Field Archeology in Roman Samizegetusa. Proiectul, coordonat de către Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, are scopul de a oferi studenţilor participanţi cunoştinţe utile în cercetarea arheologică. Partenerii Muzeului nostru, în cadrul acestui proiect, sunt Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Exeter, Universitatea din Viena şi Universitatea «Babeş-Bolyai», care sunt partenerii noştri tradiţionali în cercetarea ştiinţifică derulată pe acest şantier”, a afirmat Carmen Ciongradi.
Pe lângă specializarea în domeniul arheologiei, tinerii studenţi au ocazia să înveţe şi cum să utilizeze ştiinţele auxiliare şi tehnicile moderne pentru a face cercetare arheologică, a explicat directorul şantierului. „În cadrul a doi ani de proiect, studenţii învaţă săpătura arheologică specifică, desenarea situaţiilor arheologice, interpretarea contextelor arheologice şi completarea fişelor de context, însă învaţă şi să utilizeze aparatură de ultimă generaţie, precum staţie totală GPS diferenţial pentru a putea stabili poziţia geografică a rezultatelor cercetării, de asemenea, învaţă să deseneze materialul colectat din săpătură, să interpreteze fotografii aeriene şi chiar să le facă. De asemenea, avem workshop-uri de epigrafie şi de istorie romană, despre metodele moderne de achiziţie a informaţiilor de pe şantierele arheologice, dar şi alte asemenea tehnici”, a precizat Carmen Ciongradi.
Proiectul european va fi finalizat în acest an. Rezultatele cercetării arheologice realizate de studenţii şi profesorii celor patru universităţi pot fi văzute pe un site special, colonia-sarmizegetusa.ro.
O istorie bogată
Colonia Dacica Sarmizegetusa a fost construită de romani, la o distanţă de aproximativ 40 de kilometri depărtare de Sarmizegetusa Regia, capitala regatului dac. Istoricii au descoperit că cel care a dat porunca întemeierii oraşului a fost însuşi împăratul Nerva Traian. Împăratul Hadrian a fost cel care a adăugat oraşului Colonica Ulpia Traiana Dacica şi numele de Sarmizegetusa. Împăratul Alexander Severus a acordat oraşului rangul de metropolis, adică de metropolă a întregii provincii romane. Aşezarea romană era protejată de o incintă fortificată, care avea suprafaţa de 32,4 hectare. Capitala provinciei romane a fost vizitată, probabil, de împăraţii Marcus Aurelius, Caracalla şi Alexander Severus.
Oraşul roman a continuat să fie locuit de o populaţie mult redusă numeric şi după retragerea aureliană din 271-274. Locuitorii foloseau vechile palate părăsite de administraţia imperială, iar în caz de pericol se apărau în amitetrul transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa urbană la Sarmizegetusa romană a încetat, probabil, în timpul năvălirii hunilor. Arheologii din întrea-ga lume sunt foarte interesaţi de acest şantier deoarece Sarmizegetusa romană este una dintre foarte puţinele capitale de provincii romane peste care nu a fost ridicat un oraş medieval şi apoi unul modern, astfel că dispun de posibilitatea de a cerceta nestingheriţi decât de câteva construcţii rurale întregul sit al oraşului întemeiat din ordinul cuceritorului Daciei.
