de Mihai Seplecan
Datoria mea de consilier județean este să atrag atenția și să mă informez cu privire la banii clujenilor și la investițiile care se fac din acești bani. Nu am nimic cu acei decidenți ai CJ Cluj care își fac datoria, ci doar cu aceia care produc în mod evident probe de nepăsare față de banul public și modul în care este cheltuit. Și nu este nimic personal, ci doar datoria față de cei care mi-au dat votul. Așa că am ceea ce am cu cei care au încasat bani frumoși fiind garanții diverselor investiții considerate de succes și declarate ca atare până să nu intervină procurorii. Aceste investiții au devenit brusc de nerealizat și malefice. Este situația Centrului de Management Integrat al Deșeurilor. Am cu acei funcționari a căror delăsare duce la situații în care proprietatea județului este ipotecată într-un litigiu comercial dintre terțe entități economice. Este situația parcării de avioane și a pistei de rulare Bravo – din ipotecarea cărorar un agent economic particula ajunge să-și plătească datoriile față de un alt agent economic particular. Și am cu cei care ani de zile, fără să vină cu soluții constructive, doar pun bețe în roate unor investiții, apoi se spală pe mâini prin intermediul unor plângeri penale. Așa s-a ratat proiectul de Transport Intermodal – care este perfect legal pentru Timișoara și Mureș, două județe aflate în competiție economică cu județul nostru, tocmai pe parte aeroportuară.
Fiecare săptămână vine cu noi dovezi de delăsare din parte acestor decidenți plătiți degeaba. Zilele acestea, instanța clujeană a creat, printr-o sentință definitivă și irevocabilă, premisele prin care se dovedește că experții angajați de către CJ Cluj pentru a stabili prețul corect la exproprierea terenurilor din zona pistei Aeroportului Internațional Cluj au venit cu o subofertă. Subofertă acceptată de către decidenții CJ Cluj deși proprietarii de terenuri au protestat și au atras atenția asupra acestui aspect încă din vara anului 2013. Din toamna respectivului an și până acum, proprietarii terenurilor subofertate au câștigat sentință după sentință la Tribunalul Cluj. Și vorbim despre 650.000 de lei numai într-un singur caz rămas definitiv și irevocabil printr-o sentință dată săptămâna trecută de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Restul dosarelor – și vorbim despre sume de două, trei ori mai mari decât cele ofertate de către experții angajați de către CJ Cluj, mai au căi de atac. Ce se întâmplă în cazul în care și acestea devin definitive? Se plătește din bugetul CJ Cluj, adică exact din buzunarele clujenilor.
Apoi ne întrebăm de ce nu avem bani de investiții…
Doresc să fiu informat public, pentru a putea inform alegătorii mai departe:
– Cine se face vinovat de subevaluarea terenurilor pentru care bugetul județean a devenit bun de plată? Alții decât experții angajați – chiar aș dori să aflu de ce nu s-a luat în considerare protestul proprietarilor și nu s-a cerut părearea și altor experți?
– La modul cel mai onest posibil: câte cazuri de acet gen sunt pe rolul instanțelor și câte din acestea sunt practic pierdute având în vedere precedentul creat?
– Sunt prevăzuți în bugetul CJ Cluj banii necesari acordării acestor despăgubiri?
– După ce aceste despăgubiri vor fi acordate, măcar în cazul sentinței rămase definitive și irevocabile, de la cine recuperează CJ Cluj paguba creată?
Și, apropos de situația cu Aviatrans și faptul că din buzunarele noastre, ale clujenilor, cetățeanul particular Oros este pe cale de a-și plăti datoriile către UTI Grup, câte alte asemenea negocieri amiabile a mai realizat doamna Simona Gaci și în temeiul căror legi, regulamente interne sau măcar împuterniciri a realizat toate acestea?
