Procesul a fost castigat, pe fond, intr-un timp foarte scurt: fundatia a depus actiunea in 27 iunie, iar in 11 iulie o instanta de contencios de la Tribunalul Cluj s-a pronuntat, admitand cererea indreptata impotriva Consiliului Local si Primariei Cluj-Napoca.
Sentința a luat prin surprindere consilierii locali clujeni, care spun că nu sunt de acord cu ea. ”Sunt europeană prin toata simtirea mea, insa cred ca acolo unde asemenea sensibilitati ar putea fi speculate, ma voi pozitiona impotriva acestei decizii”, a spus Claudia Anastase de la PSD. ”Dacă legea spune ca minoritatea trebuie sa aiba mai mult de 20 la suta populatie e clar ca nu au ce cauta placutele bilingve”, este de parere Ioan Bîldea de la PNL.
La fel, reprezentanții Primăriei spun că nu există cadru legal pentru plăcuțe în limba maghiară. ”Primaria a avut o pozitie procesuala si a invocat recensamantul din 2012 care arata ca populatia de etnie maghiara are o pondere de 15,7 %. In aceasta situatie nu se intrunesc conditiile legale pentru amplasarea placutelor in limba maghiara”, a spus purtatorul de cuvant al Primariei, Oana Buzatu.
Primarul Emil Boc, profesor de drept constitutional la UBB, a spus că din punctul său de vedere legea este foarte clară şi prevede că plăcuţele bilingve pot fi amplasate doar la un procent al populaţiei minoritare de peste 20%, potrivit NapocaNews.ro.
Numai că o studentă de anul III de la Facultatea de Drept a UBB, Izabella Szocs, membră a Fundației European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, le-a predat o lecție juriștilor din primăria Cluj-Napoca. Ea a găsit cheia câștigării procesului: Convenția Cadru de la Strasbourg pentru protecția minorităților, pe care s-a bazat acțiunea în instanță și care bate legea administrației locale invocată de aleșii clujeni.
Citiți mai mult AICI
