Autorităţile din Republica Tadjikistan trebuie să cerceteze cazurile de violenţă aplicată împotriva femeilor, în calitate de infracţiuni penale, a declarat Amnesty International într-un raport publicat astăzi.Raportul „Violenţa nu este doar o problemă de familie: Femeile sunt abuzate în Tadjikistan”, documentează cazurile de abuz fizic, psihologic şi sexual cu care se confruntă femeile în familie şi solicită autorităţilor ca problema respectivă să fie abordată ca infracţiune şi nu ca “un subiect al vieţii private de familie”.
“Femeile în Tadjikistan sunt maltratate, abuzate şi violate în familie, însă autorităţile au tendinţa să exprime, de fapt, atitudinea societăţii şi anume cea de a acuza femeia pentru provocarea violenţei în familie. Autorităţile tadjice consideră că rolul lor principal este cel de mediator, care îşi propun drept scop protejarea familiei într-o măsură mai mare decât de a apăra femeia şi drepturile acesteia”, a declarat Andrea Strasser-Camagni, expertul Amnesty International pentru Tadjikistan.
“Valorile tradiţionale ale familiei tadjice, care au fost consolidate după destrămarea Uniunii Sovietice, impun o discriminare ulterioară a femeilor, limitând identitatea acestora la rolul de soţie şi de mamă sau plasându-le în sectoarele cu cele mai joase cîştiguri salariale de pe piaţa forţei de muncă.”
“Catalogând violenţa împotriva femeilor ca fiind o problemă de familie, autorităţile din Tadjikistan se eschivează de la responsabilităţile asumate faţă de o bună parte din populaţie. Autorităţile permit autorilor astfel de infracţiuni să acţioneze în impunitate, astfel, negând drepturile femeilor.”
Violenţa împotriva femeilor şi, în deosebi, violenţa în familie este foarte răspândită în Tadjikistan. De la o treime până la jumătate din femei sunt regulat supuse violenţei fizice, psihologice sau sexuale din partea soţilor sau rudelor acestora.
Femeile tadjice sunt dependente, financiar şi economic de familia soţului. Acestea au susţinut în faţa reprezentanţilor Amnesty International că din momentul în care femeia a trecut pragul casei rudelor după căsătorie, aceasta poate fi tratată cu asprime nu doar de către soţul ei, dar şi de rudele acestuia, în deosebi de soacră, care la rândul ei a fost abuzată cînd era tânără.
Educaţia reprezintă factorul-cheie în emanciparea fetelor şi în oferirea unei şanse de evadare de la violenţă şi sărăcie. Totuşi, fetele abandonează devreme şcoala şi se căsătoresc, fără a-şi înregistra căsătoria sau trăind în poligamie, astfel doar sporindu-şi dependenţa faţă de soţ.
Măsurile iniţiale, luate de guvernul Republicii Tadjikistan, în vederea combaterii violenţei în familie sunt total insuficiente.
În pofida faptului că Tadjikistanul a ratificat tratate internaţionale relevante în domeniul drepturilor omului, statul nu-şi îndeplineşte în completitudine obligaţia internaţională de a proteja şi a satisface drepturile femeilor.
Amnesty International solicită autorităţilor tadjice să:
– prevină şi să urmărească în justiţie cazurile de violenţă în familie aplicată împotriva femeilor, implementând o legislaţie internă eficientă şi oferind servicii de asistenţă la nivel naţional;
– conducă o campanie publică la nivel naţional de sensibilizare, pentru a combate practicile ilegale de căsătorii neînregistrate, poligamice şi timpurii;
– elimine toate barierele ce creează obstacole pentru educaţia fetelor şi să elimine cauzele principale de abandonare a studiilor.
