Invitat la emisiunea Sinteza silei, vicepremierul Florin Georgescu a vorbit despre ce a găsit în vistieria guvernului, ce majorări de salarii şi pensii poate face, ce plan de relansare al economiei are şi când vom scăpa de austeritate.Principalele declaraţii ale lui Florin Georgescu
– Este în hotărârea Parlamentului, prin care s-a aprobat investirea Guvernului Ponta, un punct, aşa cum a fost şi în 1999, în decembrie, cu Mugur Isărescu, un articol care prevede suspendarea mea de la BNR de la depunerea jurământului până la încheierea mandatului acestui guvern. Aşa scrie în hotărârea Parlamentului.
– Aşa cum se menţiona în spaţiul public, în a fi ministrul Finanţelor sau membru al guvernului este bine a avea o anumită vârstă, mai mică decât am eu acum. Aşa încât e ca la fotbal, mai ajuţi echipa, dar vreo 15 – 20 minute, dar după i-a lăsat pe cei care aveau vârsta adecvată să îşi continue activitatea. Eu mă voi întorce la BNR după aceste 6 luni. La BNR este o activitate interesantă, care mi se potriveşte.
– După ce tragem linie la finalul anului, când funcţionăm liber pe piaţă, import – export, ne aflăm în situaţia unui stat debitor. Populaţia consumă, guvernul cheltuieşte şi economia privată investeşte. Aceste elemente sunt mai mari decât producţia naţională. Trebuie să ne împrumutăm ca să aducem importuri. Producţia este mai mică decât consumul, diferenţa fiind de 100% – producţie, 114% – consum. Acum consumăm cu 2 – 3 procente peste ce producem. Că nu mai sunt surse de finanţare.
– Dacă nu eşti în stare să te promovezi singur, ajungi să apelezi la creditori. În această stare a ajuns România.
– În 2008 au venit banii peste noi, băncile, ofertele de creditare, dar nu am ştiut să profităm şi să le folosim.
– Investitorii care au investit în imobiliare şi în vânzarea cu amănuntul au vrut să pună banii într-o zonă care producea rapid profit, pentru a-şi recupera banii. Dar acest plan a fost unul greşit.
– După o creştere economică nesănătoasă, de câţiva ani buni, bazată pe consum şi construcţii, finanţate pe împrumuturi, o creştere pe datorie, când nu au mai venit fluxurile de capital, a trebuit să ne ajustăm. Acum economia este în zona de echilibru. Dacă vreţi o metaforă, la nivel macro, trăim bine, la nivel micro, respectiv individual, trăim mai rău.
– Am fost nevoiţi să ne ajustăm de 9 miliarde, aşa că am mers la FMI, care ne oferă asistenţă tehnică dar şi financiară. Dar aceştia pun anumite condiţii. Ei te ajută să ajustezi anumite sectoare, dar pe lângă acelea te obligă să le ajustezi şi pe cele care nu erau în plan.
– Ajustarea economică s-a făcut după o ideologie de centru dreapta. După părerea mea şi a USL-ului, greşit. În perioada când au luat puţin de la puţini şi mult de la cei mulţi, iar când s-a făcut ajustarea de la cei care nu au beneficiat, a crescut polarizarea socială. A ajuns indicatorul respectiv la 38% faţă de media UE, care este de 31%. Acum tot suntem peste media UE. Ajustarea a fost ineficientă şi a creat nemulţumiri sociale.
– TVA-ul este un impozit regresiv. Este plătit mai mult de cei săraci decât de cei bogaţi.
– Cele mai lovite au fost intreprinderile mici şi mijlocii.
– Datornicii la stat nu vor fi iertaţi, vor fi executaţi silit în cazul în care nu vor plăti.
– În Ordonanţa de Urgenţă vom spune că salariile se reîntregesc cu 16%, cu 8% din iunie şi cu 7,5% din decembrie, asta este cifra corectă. FMI-ul vorbea din punct de vedere fiscal, în sensul că salariile vor fi încasate în luna următoare, în iulie şi ianuarie. Ei vorbeau din punct de vedere fiscal, noi vorbim din punct de vedere economic şi social, dar ambele viziuni sunt corecte şi exacte.
– Majorările de salarii nu sunt făcute din cele 5 miliarde despre care vorbea domnul Ungureanu. Aceia sunt bani pentru finanţarea deficitului bugetar. Banii aceia au o destinaţie predefinită, şi reprezintă o „cămară valutară”.
– Deocamdată noi nu avem nevoie să umblăm la acea „cămară”.
– Reducerea TVA-ului alimentelor trebuie făcută după o analiză profundă. Pentru a reduce TVA-ul trebuie să arătăm creditorului că punem altceva în loc.
– Nu se umblă la impozite şi taxe, trebuie să fim predictibili, să dăm semnale bune investitorilor. Oamenii cu experienţă lucrează la anumite strategii fiscale. Dacă mai tăiem 10 taxe din 113, trebuie să vedem care este influenţa asupra bugetului. Este o filozofie, ca o chirurgie fiscală. Fiecare are un risc. Trebuie să se stimuleze munca, economisirea, atragerea capitalului autohton şi străin.
– Alţi oameni ai noştri lucrează pentru a-i termina pe „oamenii deştepţi” care primesc „bursă” de la stat. Trebuie să îi atacăm frontal.
– Pensionarii nu trebuie să mai facă nimic. Să aştepte să le vină pensia acasă, pentru că îşi vor primi toţi banii înapoi.
– Dacă puneţi votul unde trebuie, vor şi creşteri de pensii, şi de salarii, dar dacă nu îl puneţi unde trebuie veţi primi încă o rundă de ajustări.
– Fondurile europene, sectorul energetic, zona transporturilor, sectorul agricol, stimularea investiţiilor autohtone vor crea locuri de muncă şi creştere economică.
– Dacă banii din pensii nu se dau înapoi în 16 tranşe îmi dau demisia.
– Cea mai mare greşeală este cota unică. A doua este mărirea TVA. Urmează impozitarea pensionarilor pentru sănătate sau tăierea asistenţei sociale, aceastea două fiind pe acelaşi loc.
– TVA-ul celor cu drepturi de autor care câştigă până în 65,000 de euro pe an dispare.
