Criza politică care s-a instaurat în Republica Moldova din luna aprilie continuă. Democratul Marian Lupu, candidatul AIE la preşedenţie, nu a acumulat suficiente voturi. Lupu a fost votat de 53 din 101 de parlamentari. Liderul PD are nevoie de voturile a 61 de deputaţi.După ce comuniştii au pierdut alegerile parlamentare anticipate ca urmare a unei crize parlamentare, când fostul premier Zinaida Greceanâi nu a fost aleasă ca preşedinte al republicii, ameninţarea cu noi „antucipate” planează iarăşi. Cu toate că alegerile pentru desemnarea preşedintelui Republicii Moldova au intrat în impas, iar comuniştii, cea mai mare forţă politică din Parlamentul moldovenesc obstrucţionează iniţiativele noii guvernări de la Chişinău. După alegerile din primăvara acestui an, sondajele îl dau pe liderul Partidului Democrat, candidatul la funcţia supremă în statul moldovenesc, Marian Lupu ca fiind cu cel mai mare procentaj de încredere -47%. Este pentru întâia oară când „tătucul” Voronin, pentru prima dată după 8 ani de zile, nu mai este creditat ca fiind popular şi se află într-o cădere liberă în ochii basarabenilor. Totuşi, Voronin este simpatizat electoral de către 40% din populaţie. Şi alţi lideri ai actualei guvernări sunt în creştere politică. Astfel, premierul basarabean Vlad Filat are o încredere de 35%, fostul premier din guvernarea comunistă Zinaida Greceanâi este simpatizată de – 33%, primarul liberal Dorin Chirtoacă are o cotă de încredere de – 32%, preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, speakerul parlamentului Mihai Ghimpu – 24% iar liderul Alianţei Moldova Noastră Serafim Urechian o cotă de credibilitate de – 15%. Este altceva, spun comentatorii politici azi despre Republica Moldova. Mai ales că majoritatea partidelor politice basarabene se vor conectate la centre internaţionale şi vor să interrelaţioneze cu partidele lor corespondente. Spre exemplu, formaţiunea lui Lupu, Partidul Democrat, face parte dintr-un amplu proiect al social-democraţiei germane. Dacă acest proiect este girat de reprezentantul Gazpropumului în Germania fostul cancelar Shroeder rămâne să ne convingem.
În ultimele barometre de opinie se întrezăreşte o stare electorală perfectă ce oglindeşte actualul raport de forţe din parlament, cu o singură excepţie, Alianţa Moldova Noastră are şanse să nu intre în parlament, iar preşedintele statului nu ar întruni voturile nici dacă mâine ar fi alegeri parlamentare. Dacă alegerile ar avea loc în proximitate, în parlament ar intra doar patru partide în loc de cinci, câte sunt astăzi, se arată într-un studiu demoscopic al Institutului de marcketing şi a opiniei publice (IMAS) realizat în perioada 11-29 octombrie 2009, care a cuprins un eşantion de 1700 de persoane. Prin urmare, PCRM ar obţine 29% din voturile alegătorilor, Partidul Democrat – 12,7%, Partidul Liberal Democrat – 10,2%, Partidul Liberal – 9,8%, iar Alianţa Moldova Noastră – 2,3%, ceea ce ar rezulta că Partidul Comuniştilor ar obţine 48 mandate de deputat, PDM – 20, PLDM – 17, PL – 16 locuri, AMN având şansa să fie exclusă din legislativul basarabean.
În actualul context politic mai mulţi analişti prognozează noi alegeri parlamentare şi că persistă o campanie electorală nedeclarată. Până în prezent, la Chişinău a fost înregistrată o singură candidatură la funcţia de preşedinte al republicii. Alianţa pentru Integrare Europeană l-a desemnat pe lideul PD Marian Lupu, care a eşuat la primul vot din parlament. Comuniştii mânaţi de setea de revanşă, constituind o minoritate de blocaj constituţional ameninţă cu „anticipatele”. Doar că şi în tabăra comunistă se prefigurează opinii distincte de cele exprimate de liderul Voronin. Mai multe voci expertizate au enunţat ipoteza că în tabăra comunistă în viitor ar exista totuşi(între 4 şi 10) persoane care nu împărtăşesc tactica şi strategia formaţiunii cu cel mai impunător număr de parlamentari. Dacă este aşa sau altfel ne vom convinge peste 30 de zile când parlamentul basarabean va organiza alegeri repetate.
Republica Moldova se prezintă ca fiind dezorientată politic, măcinată de lupte între partidele, care fiind lipsite nu doar de cultura cooperării sau a asumării unei responsabilităţi pe termen mediu, şi în care predomină strict interesele de grup pe termen scurt, au incapacitat şi paralizat sistemul politic basarabean. Ceea ce are loc în parlamentul moldovean este o copie trasă la indigo a semieşecului unei stabilităţi politice instaurate mai întâi în Consiliul Municipal Chişinău. Până una alta, în Republica Moldova există un miros pentru anticipate.
