Directiva îşi propune, pe de o parte, să crească gradul de implicare al acţionarilor referitor la remunerarea conducătorilor, prin votarea Politicii de Remunerare aplicabilă acestora şi a Raportului de Remunerare care atestă modul în care Politica a fost aplicată. Pe de altă parte, Directiva îşi propune să crească gradul de transparenţă referitoare la sumele primite de aceste persoane, prin furnizarea unui cadru legislativ care să oblige companiile să pună la dispoziţia publicului sumele exacte primite de conducătorii societăţilor listate la bursă.
În acest context, KPMG România a lansat analiza referitoare la Noile cerinţe legislastive pentru remunerarea conducătorilor companiilor listate.
Acesta cuprinde o descriere detaliată a acestor noi cerinţe legislative ce derivă din implementarea directivei în legislaţia naţională a României, un sumar referitor la cadrul legislativ naţional şi european, dar şi o analiză a gradului actual de transparenţă legat de remuneraţia persoanelor care intră în sfera de aplicare a Directivei (ce tip de informaţii pun la dispoziţia publicului companiile, gradul de comparabilitate şi modalitatea de prezentare a acestor informaţii), precum şi în ce măsură politicile şi practicile curente de remunerare a conducătorilor sunt conforme cu noile prevederi introduse de Directivă.
„În prezent, companiile pun la dispoziţia publicului un nivel scăzut de informaţii. Din cele 16 companii analizate, nu există nicio companie care să respecte în totalitate cerinţele Directivei privind Politica de Remunerare. În ceea ce priveşte Raportul de Remunerare, chiar dacă unele companii nu pregătesc un Raport de Remunerare formal, acestea respectă unele dintre cerinţele Directivei privind publicarea informaţiilor privind remuneraţia obţinută de Conducători. Există chiar două companii ale căror Rapoarte de Remunerare respectă în totalitate cerinţele Directivei”, explică Mădălina Racoviţan, Partener Consultanţă Fiscală şi Head of People Services, KPMG în România.
Guvernanţa corporativă a companiilor din Uniunea Europeana reprezintă o arie de interes pentru Comisia Europeană şi, de aceea, Directiva are scopul de a asigura un cadru legislativ consolidat, uniformizat la nivelul Uniunii, ceea ce ar determina o creşterea a sustenabilităţii pe termen lung a companiilor europene, o monitorizare mai eficientă, o transparenţă crescută privind procesele decizionale, o implicare mai activă a acţionarilor şi o descurajare a practicilor şi deciziilor care să genereze o sporire artificială a veniturilor pe termen scurt.
Astfel, modul de remunerare a conducătorilor companiilor listate şi alinierea intereselor acestora (prin remuneraţia primită) la interesele acţionarilor, precum şi transparentizarea acestor informaţii către piaţă reprezintă aspecte cheie în noile reglementări.
