Lucrarea a fost publicată în maghiară între 1934 si 1940 si este considerată, astăzi, una dintre operele de referintă ale secolului XX.
Romanul a apărut, în ultimele două decenii, în engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană si olandeză, bucurându-se de o receptare entuziastă. Editia românească, în traducerea lui Marius Tabacu, include un cuvânt înainte de Marta Petreu si un studiu introductiv si un glosar realizate de Lucian Nastasă Kovács.
Miklós Bánffy, conte de Losoncz (30 decembrie 1873, Cluj – 5 iunie 1950, Budapesta), scriitor, om politic si grafician maghiar, a fost descendentul unei vechi familii de aristocrati din Ardeal. După studii de drept la universităţile de la Cluj şi Budapesta si un doctorat în drept si ştiinţe administrative, este ales, în 1901, deputat în Parlamentul maghiar. Între 1912 si 1918 a condus Teatrul Naţional şi Opera de Stat de la Budapesta, acordîndu-i, în această calitate, o sustinere importantă compozitorului Béla Bartók. Între aprilie 1921 si decembrie 1922 a fost ministru de Externe al Ungariei. În 1926 s-a stabilit la Cluj, primind cetătenia română. Alături de Trilogia transilvană, opera sa mai cuprinde piese de teatru, între care Legenda soarelui (1906) si Marele senior (1913), nuvele, precum si lucrări de grafică.
