Unele dintre tradițiile de Bobotează, atestate pe vremea străbunicilor noștri, s-au pierdut în negura timpului, în timpul ce altele au fost păstrate. Cu ajutorul mărturiilor de arhivă, istoricii și etnologii pot să reconstituie unele dintre aceste ritualuri.Una dintre cele mai spectaculoase tradiții era la Cluj binecuvântarea apelor Someșului. În perioada interbelică, acest ritual era oficiat cu toată solemnitatea de către episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, cel care avea să fie martirizat în temnițele comuniste. Mai întâi, episcopul oficia în catedrala Schimbarea la Față de pe strada Regina Maria, azi Bulevardul Eroilor, sfințirea apei. Apa sfințită era distribuită apoi tuturor credincioșilor care participau la liturghie și apoi la ceremonia specială. Apoi, cu episcopul în frunte, toți porneau către podul de peste râul Someșul Mic. Iuliu Hossu binecuvânta apele râului și apoi turna puțină apă sfințită în Someș, în așa fel încât toți cei care ar fi băut de-a lungul anului din râu să se împărtășească cu aceasă apă binecuvântată.
La Cluj, această tradiție a fost întreruptă de arestarea episcopului greco-catolic, ce avea să devină apoi primul cardinal român. Din păcate, firul întrerupt brutal în 1948 nu a mai fost reînnodat. În schimb, la Oradea, acest lucru s-a întâmplat, iar episcopul greco-catolic Virgil Bercea binecuvântează apele Crișului, întocmai cum o făceau înaintașii săi în scaunul arhieresc.
În anumite comunități, apa sfințită era turnată și în apa de băut a animalelor din gospodărie. Pe lângă rolul de purificare, acest gest avea și semnificația unei datorii de recunoștință față de animalele care au primit Familia Sfântă în peștera lor din Betleem, acolo unde a venit pe lume Mântuitorul Isus Cristos.
