Cum a fost tratată Melancolia în Evul Mediu

Melancolia (din greacă „bilă neagră”) a fost un concept medical antic și medieval care descria tristețea profundă, afecțiunile fizice și, uneori, halucinațiile sau iluziile. Se putea referi, de asemenea, într-un sens mai larg, la o dispoziție mohorâtă, un temperament sau chiar la un aspect general al condiției umane. Melancolia, înrădăcinată în teoria antică a celor patru umori, se credea că rezultă dintr-un exces de bilă neagră. Acest dezechilibru producea o personalitate melancolică – legată de elementul pământ, anotimpul toamnă, splina și calitățile de frig-uscat, precum și de influența astrologică a…

Read More