Arhive cornel jurju - Pagina 2 din 2

“Stop-cadru” asupra popularităţii Majestăţii Sale Margareta

26 ianuarie 202026 ianuarie 2020 Cluj Today

de Cornel Jurju Cum s-ar spune nu vreau să mă îmbăt cu apă rece şi nici să recurg la prea multă poliloghie. Mă limitez să povestesc, deşi nu-s un bun povestitor, două întâmplări la care am participat şi care mi se par grăitoare. Prima dintre ele s-a petrecut la Cluj. Cred că era 22 martie 2015. Principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu primiseră titlurile de “cetăţeni de onoare” ai judeţului Cluj. În cinstea Alteţelor Lor, Consiliul Judeţean organiza un spectacol la Colegiul Academic susţinut de orchestra Filarmonicii Transilvania (Cluj) şi…

Grupul Șușman, comemorat la Mărgău – Cine a fost Lucreția Jurj

22 ianuarie 2020 Bianca Pădurean

Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni va rememora eroismul luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman, sâmbătă, 1 februarie 2020. Evenimentul va avea loc de la ora 12.00 la Troiţa Şuşmanilor din comuna Mărgău (jud. Cluj). Istoricul clujean Cornel Jurju continuă seria de texte ”Drumul memoriei”, cu Lucreția Jurj, una dintre cele mai importante membre ale Grupului Șușman. Vă invităm să descoperiți povestea ei de viață și de eroism în lupta împotriva comunismului. ”Lucreţia a fost singura femeie care a făcut parte din Grupul Şuşman din Răchiţele. Avea 22 de ani în toamna anului…

Grupul Șușman, comemorat la Mărgău

17 ianuarie 202017 ianuarie 2020 Bianca Pădurean

Eroismul luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman va fi rememorat sâmbătă, 1 februarie 2020. Asociaţia Clubul monarhiştilor Clujeni, va organiza un eveniment comemorativ de la ora 12.00, la Troiţa Şuşmanilor din comuna Mărgău. Vă invităm să (re)descoperiți cine au fost membrii Grupului Șușman și ce au făcut ei. Primul din această serie este Teodor Șușman, evocat de istoricul Cornel Jurju. ”Nu împlinise 30 de ani, iar Teodor Şuşman (n. 1894), dobândea un renume important în satele de munte din Ţinutul Huedinului. Ascensiunea lui se producea imediat după Marea Unire, când, odată…

Mihai Tudose – noul Petru Groza al României

24 decembrie 2017 invitati

De Cornel JurjuÎn 30 decembrie 1947, Regele Mihai era forţat să abdice şi să părăsească imediat România. Autorii direcţi ai loviturii de stat au fost Petru Groza (primul ministru de atunci) şi Gh. Gheorghiu-Dej (liderul Partidului Comunist). Scena se consuma în Palatul Elisabeta din Bucureşti şi era săvârşită în numele instaurării republicii comuniste, pe care propaganda de partid o ilustra ca pe o patrie a democraţiei şi libertăţii absolute. Între timp, posteritatea s-a putut lămuri deplin cu privire la marea gingăşie şi vocaţie democratică a regimului comunist. Aceeaşi posteritate a reţinut în dreptul lui Petru Groza câteva aspecte sugestive: calitatea de personaj funest al istoriei româneşti, dar şi un comportament caracterizat de un oportunism feroce, de mitocănie, de înclinaţia spre trivialitate.

Balcicul dintr-un gând de toamnă

31 octombrie 2017 invitati

De Cornel Jurju, istoricDe câteva zile toamna îmi pare mai toamnă decât oricând. Din cerul pufos şi cenuşiu, ploaia se revarsă fără răgaz. Atât de fascinant schimbate la faţă, ultimele frunze mai înfruntă resemnate neiertătoarea chemare a ploii, a toamnei…

O floare pentru Doina Cornea

29 mai 2017 invitati

De Cornel Jurju, istoricTrăim vremuri în care suntem mereu mai contaminaţi de nepăsare, de ignoranţă în legătură cu tot ce pare să fie exterioritate. Asta face ca, într-un fel de nesănătoasă decompensaţie, să fim tot mai accentuat interesaţi de noi înşine. Să fim năvăliţi de tiranice vanităţi din care se „hrănesc” obsesiile materialiste cele mai dezagreabile. Interioritatea, creativitatea, visarea ne sunt consumate, epuizate, schimonosite de aceleaşi exasperante fixaţii către cariere, conturi, maşini, vile, vacanţe. Deşertificarea sufletească a egoismului materialist, ne lasă prea puţin loc pentru semeni, spiritualitate sau memorie.

#10Mai: Câteva precizări asupra Legii Casei Regale a României

10 mai 2017 invitati

De Cornel JurjuHotărât lucru, dar zglobia vânzoleală publică de la noi este neîntrerupt bântuită de curiozităţile cele mai uimitoare. Bunăoară, comoditatea, superficialitatea (refuz a mă gândi la reaua intenţie) îi “ademenesc” pe unii în caragieleasca ipostază de a opina şi analiza “lucruri” pe care n-au binevoit a le supune unei prealabile, fie şi minime, cunoaşteri. Rezultă “dări cu părerea”, despre realităţi care, astfel, îşi însuşesc în doze variabile imaginarul, dar care, cu certitudine, generează dezbateri, percepţii, îngrijorări false.

Logica Satanei

30 aprilie 2016 invitati

De Cornel Jurju, istoricClubul Monarhiștilor Clujeni, Alianța Națională pentru Restaurarea MonarhieiZice-se că este normal să evoluăm sau să ni se pară. Aşijderea, tot normal este ca gândirea să se rostogolească neobosită pe cărări încă nebântuite întru cunoaştere. Inevitabil este ca şi interpretarea trecutului să se îmbogăţească, nuanţeze, contrazică, în căutarea a diverse: adevăr, dreptate, salvare, putere. Să nu ne mirăm că înţelegerea, reînţelegerea trecutului reprezintă un râvnit colac de salvare, pentru unii de ieri sau de azi.

Regele

3 martie 2016 invitati

De Cornel Jurju, istoric, Clubul Monarhiștilor Clujeni, Alianța Națională pentru Restaurarea MonarhieiÎn România, comunicarea dinspre instituţiile publice către societate este adesea deficitară. Mesajele sunt impregnate cu suficienţă, aroganţă, denotă o atitudine dominatoare de esenţă vulgară. Confruntat cu acest mod, cu totul denaturat, de a înţelege şi exercita „demnitatea” publică, de fapt cetăţeanul este distribuit în ingratul rol al victimei neputincioase. Este surclasat, umilit, fiindu-i zdruncinate, în sens profund şi periculos, trăirile patriotice care asigură coeziunea, forţa unei comunităţi naţionale. Nu de puţine ori, în spatele deciziei de a părăsi România se află tocmai sentimentul nedreptăţii metamorfozat într-o frustrare dificil de îndurat. Plecatul „dincolo”, plecatul oriunde este deopotrivă momentul aşteptat al revanşei, trăit într-o dimensiune personală, dar şi un gest de protest împotriva celor care ar trebui, dar nu o fac, să întruchipeze decenţa şi competenţa în spaţiul public.

Mecanismele propagandei comuniste, demantelate de un istoric clujean

28 ianuarie 2016 Claudiu Padurean

Timp de aproape cinci decenii, propaganda comunistă a săpat adânc la temelia valorilor românilor. Țintele propagandiștilor au fost alese dintre simbolurile care ofereau osatura spirituală, culturală și instituțională a națiunii române. Printre aceste ținte s-a numărat și Coroana României. Un imens aparat de propagandă, care a înglobat sistemul educațional, presa ori cinematografia, a fost pus în slujba diabolizării Familiei Regale a României. Minciuni sfruntate, adevăruri trunchiate și fapte reinterpretate în cheia ideological bolșevică s-au numărat printre instrumentele cu care nomenclaturiștii au încercat să îi dezvețe pe români să își iubească regii. Unul dintre mecanismele cele mai perverse a fost utilizarea manualelor școlare pentru a inocula ura în mintea și în sufletele copiilor. Acest mecanism este analizat și demantelat în cartea ”Tovarășii împotriva Coroanei. Ideologie și propagandă în România comunistă”, scrisă de istoricul clujean Cornel Jurju și publicată la Editura Argonaut.