25 la sută dintre clujeni nu știu care este cel mai reprezentativ simbol cultural al orașului. 21 la sută dintre ei au indicat drept Teatrul Național, iar 8 la sută statuia regelui Matia Corvin. Pentru 5 la sută dintre clujeni, biserica romano-catolică Sfântul Mihail este cel mai reprezentativ simbol cultural al orașului, reiese dintr-un studiu realizat de IRES, care dorește să vadă modul în care clujenii percep candidatura orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.Același studiu arată că 56 la sută dintre clujeni nu citesc deloc literatură de specialitate, iar 41 la sută nu citesc deloc cărți. 37 la sută dintre ei nu folosesc Internetul niciodată, iar 29 la sută nu citesc nici ziare sau reviste. În schimb, 78 la sută ascultă radioul, iar 88 la sută se uită la filme. Doar trei la sută dintre clujeni nu se uită la televizor. Studiul a fost realizat pe 1098 de subiecți cu vârstă mai mare de 18 ani, în 30 mai 2013. Marja de eroare este de 3 la sută.
Directorul IRES, Vasile Dâncu, a oferit și o serie de explicații legate de acest tendințe. Astfel, până în anii 1990, statuia lui Matia Corvin era considerată drept cel mai reprezentativ simbol cultural, însă, după inaugurarea fântânii arteziene de la statuia lui Avram Iancu și victoriile echipei naționale de fotbal a României la campionatul de fotbal din 1994, pentru mulți dintre clujeni, urmate de băile suporterilor în această fântână, Piața Avram Iancu a ajuns să fie considerată drept centrul orașului. Iar cum Teatrul Național se află în această piață, acest lucru a influențat percepția publicului. De asemenea, Vasile Dâncu a remarcat procentul mare al celor care ascultă radioul, precum și gradul mare de penetrare a Internetului. În schimb, el a spus că există un consum mai mic al emisiunilor TV. Astfel, în timp ce în celelalte mari orașe din România, oamenii își petrec mai mult de cinci ore pe zi în fața televizorului, în Cluj, ei își petrec doar cu ceva mai mult de trei ore în fața micului ecran.
