E o vreme tulbure. Este o vreme de nelinişte, de nesiguranţă, de învrăjbire, de criză. E o vreme în care anormalitatea ia, tot mai mult, locul normalităţii. Este o vreme în care “spuma” s-a ridicat la suprafaţă.Nu este vorba de “cremă” în sensul de elită, ci este vorba de “spuma” care se ridică la suprafaţă, spumă care, dacă nu e înlăturată la timpul potrivit, tulbură întreaga fiertură.
Suntem în ajunul Paştelui. Sărbătoarea Învierii e un bun prilej de meditaţie şi reconciliere. Să fim iertători şi răbdători. Să fim buni şi înţelegători. Românii sunt o naţiune iertătoare, dar aceasta nu înseamnă că sunt amnezici. Românii sunt răbdători, dar aceasta nu înseamnă că răbdarea lor este infinită. Românii sunt buni, dar bunătatea nu trebuie să se manifeste doar unilateral. Regula de aur a creştinismului spune că “Ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!” Românii sunt înţelegători, dacă există un înţeles. Altfel, vorba lui Coşbuc: “Când nu vom mai putea răbda…”
