Scrisoarea deschisă este semnată de o serie de organizaţii şi instituţii din România precum Pro Patrimonio, Academia Română, Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea Arhitecţilor din România şi ICOMOS România. Conţinutul documentului urmăreşte să sublinieze, o datăa în plus, modul în care zona Roşia Montană din Munţii se conformează criteriilor şi îndeplineşte condiţiile solicitate pentru inscrierea în Lista Indicativă (Tentativa) a României pentru Patrimoniul Mondial, clarificând astfel numeroase afirmatii si comentarii nefondate aparute recent pe acest subiect. Şedinţa Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice s-a întrunit în sedinţă ordinară în dimineaţa zilei de 26 ianuarie.Bucureşti, 24 ianuarie 2011
către: Dl. Kelemen Hunor,
Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional;
Dl. Virgil Polizu,
Preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice;
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice
Stimate domnule Ministru,
Stimate domnule Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice,
Stimaţi membri ai Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice,
În contextul dezbaterii referitoare la protejarea patrimoniului cultural de le Roşia Montană, a cărui valoare generală excepţională este larg recunoscută, dar care se găseşte, paradoxal, sub o gravă ameninţare din partea unui proiect minier suprapus sitului istoric.
Ca urmare a solicitărilor repetate, venite din partea ICOMOS, a Academiei Române, a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, Europa Nostra, Pro Patrimonio, a Ordinului Arhitecţilor din România, a Uniunii Arhitecţilor din România, a Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, a Consiliului European al Arhitecţilor, a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, a Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, alături de alte organizaţii naţionale şi internaţionale, de a proteja acest patrimoniu exemplar prin înscrierea sa în Lista Patrimoniului Mondial, oferind în acest mod şi o cale de dezvoltare durabilă a comunităţii din Roşia Montană, având în vedere declaraţia ministerului din data de 18 februarie 2010, prin consilierul personal al ministrului, doamna Csilla Hegedüs, privind declanşarea procedurilor de înscriere a Roşiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial, luând act de cele mai recente declaraţii pe această temă ale ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, mai ales cea din data de 21 ianuarie a.c., asupra procesului de înscriere a Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial, şi in condiţiile apropiatei lansări a noii Liste Indicative a României pentru Patrimoniul Mondial, anunţată de agenţiile de presă, atragem atenţia asupra următoarelor aspecte:
– Valoarea unui obiectiv de patrimoniu este aspectul care trebuie să primeze în decizia de a propune includerea sa în Patrimoniul Mondial, şi nu aspectele conjuncturale, precum eventuale dificultăţi financiare sau interese private divergente. Valoarea fie există, fie nu există! Aspectele conjuncturale însă sunt variabile şi pot fi tratate prin politici, strategii şi măsuri concrete, îndreptate în direcţia protejării şi potenţării valorii identificate.
– Valoarea excepţională a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim aici doar ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. Ideea „părerilor extraordinar de împărţite ale specialiştilor” este invalidată de acest sprijin naţional şi internaţional masiv, pe care, desigur, îl cunoaşteţi şi nu îl mai puteţi ignora.
– Odată identificată valoarea excepţională a unui obiectiv, Convenţia Patrimoniului Mondial (art. 4) impune obligaţia declanşării procedurilor pentru protejarea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas. Din momentul identificării valorii, intervine interesul internaţional, universal, de a o proteja. Roşia Montană este un astfel de obiectiv, a cărui valoare a fost identificată şi recunoscută larg, decurgând de aici obligaţia statului, reprezentat în acest domeniu de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, de a întreprinde demersurile pentru protejarea sa corespunzătoare şi înscrierea sa în Patrimoniul Mondial;
– Strategia de echilibrare a Listei Patrimoniului Mondial, adoptată de Comitetul Patrimoniului Mondial în 1994, care tinde să fie invocată ca o piedică generalizată pentru propunerile venite din partea României sau a altor ţări europene, este în realitate un atu în cazul Roşia Montană, pentru că această strategie nu prevede doar echilibrarea geografică a listei (pe care o invocaţi), ci şi echilibrarea tipologică. În acest sens, tipologic, Roşia Montană se înscrie într-o categorie slab reprezentată în Lista Patrimoniului Mondial: obiectivele miniere. Din punctul de vedere al oportunităţii înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial în contextul strategiei de echilibrare, nu există nici o analogie între Roşia Montană şi Sibiu sau Peleş, la care s-au facut referiri, acestea din urmă aparţinând, într-adevăr, unor categorii de monumente supra-reprezentate în Listă: oraşe medievale europene sau palate şi reşedinţe europene. Aşadar, vă rugăm să reţineţi poziţia privilegiată a Roşiei Montane în raport cu strategia de echilibrare a Listei Patrimoniului Mondial, premisă importantă în procesul de includere în Patrimoniul Mondial.
– Conform Convenţiei Patrimoniului Mondial, procesul de înscriere a unui obiectiv în Lista Patrimoniului Mondial trebuie să se desfăşoare în doi timpi: I. înscrierea în Lista Indicativă pentru Patrimoniul Mondial a statului pe teritoriul căruia se găseşte obiectivul; II. nominalizarea pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. Timpul I, înscrierea în Lista Indicativă, are valoarea unei declaraţii de intenţie şi necesită o documentaţie succintă care cuprinde caracterizarea şi evaluarea obiectivului. Convenţia Patrimoniului Mondial nu prevede obligaţia consultării comunităţilor locale în această fază. Timpul II, nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial, presupune cooptarea autorităţilor locale şi a tuturor organismelor interesate de dezvoltarea zonei şi prezentarea unui plan de gestiune, susţinut de resurse financiare. Cei doi timpi nu trebuie parcurşi simultan, ci în succesiune. Doar după timpul I, al declaraţiei de intenţie, devine clară angajarea statului pe calea protejării şi punerii în valoare a resursei de patrimoniu, ceea ce aduce după sine revizuirea politicilor locale şi regionale, dar şi o revizuire generală a atitudinilor.
– Departe deci de a fi lipsită de importanţă, Lista Indicativă reprezintă o etapă obligatorie pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial şi o declaraţie de intenţie fără de care nu pot fi coalizate eforturile pentru protejarea şi punerea în valoarea a patrimoniului. Înscrierea unui obiectiv în Lista Indicativă nu presupune revizuirea întregii liste, pot fi făcute şi propuneri singulare, cum s-a şi întâmplat de altfel în 2004, când România a inclus în Lista sa Indicativă Sibiul, spre exemplu. Dacă lista indicativă a României este în curs de revizuire, cum s-a anunţat, acest lucru nu împiedică înscrierea Roşiei Montane înainte de încheierea procesului de revizuire generală. Mai mult, în această fază nu este necesară o documentaţie complexă, ci o fişă de caracterizare şi evaluare, care a fost deja realizată, pe formularul cerut de Convenţia Patrimoniului Mondial şi de normele sale de aplicare, fiind depusă de Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” la minister încă din data de 27.04.2010. Aşadar, înscrierea Roşiei Montane în Lista Indicativă a României se bucură de toate premisele favorabile şi trebuie făcută fără întârziere.
În concluzie
Vă rugăm, stimate domnule Ministru, stimaţi membri ai Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, să discutaţi cazul în regim de urgenţă, în următoarea şedinţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, organismul profesional cu atribuţii în această chestiune (cf. L. 422/2001, art. 33.1) şi să introduceţi Roşia Montană în Lista Indicativă a României pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial.
Prof. Şerban Cantacuzino
Preşedinte Pro Patrimonio
Arh. Şerban Sturdza
Vicepreşedinte Pro Patrimonio
Acad. Ionel Haiduc
Preşedinte al Academiei Române
Arh. Şerban Ţigănaş
Preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România
Prof. Peter Derer
Preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România
Prof. Sergiu Nistor
Preşedinte ICOMOS România
Breviar[i][/i]
In data de 27.04.2010 Asociatia “Arhitectura. Restaurare. Arheologie” (ARA, http://www.simpara.ro/) a depus oficial la Ministerul Culturii si Patrimoniului National, pentru a doua oara, solicitarea pentru inscrierea Rosiei Montane in Lista Indicativa a Romaniei pentru Patrimoniul Mondial (http://www.simpara.ro/files/dosar tentativ list_27.04.2010_FR.pdf). Solicitarea ARA cuprinde formularul tip prevazut de UNESCO si a fost evaluata si recomandata de arhitectul Serban Cantacuzino, consultant al ICOMOS care, de-a lungul carierei sale profesionale a evaluat numeroase propuneri de acest fel.
Solicitarea a fost depusa a doua oara (dupa prima cerere, din 11.06.2009) ca urmare a declaratiei Ministerului Culturii si Patrimoniului National din 18 februarie 2010, prin care se anunta declansarea procedurii de inscriere a Rosiei Montane pe Lista Indicativa (http://www.tvr.ro/articol.php?id=77119).
Ulterior insa, in mod paradoxal, ministerul a abandonat subiectul, in ciuda solicitarilor repetate ca Rosia Montana sa fie inscrisa in Lista Indicativa a Romaniei, formulate de organizatii ale societatii civile si organizatii profesionale sau de specialitate, precum Europa Nostra, Pro Patrimonio, ICOMOS Romania, Academia Romana, Uniunea Arhitectilor din Romania, Ordinul Arhitectilor din Romania, toate ramase fara raspuns.
In acelasi timp sustinerea larga a acestui caz este aratata de pagina deschisa pe Facebook, dedicata inscrierii Rosiei Montane in Patrimoniul Mondial, care a atras peste 59 000 de sustinatori (http://www.facebook.com/home.php#!/rosia.montana.in.unesco). Circa 400 de persoane s-au alaturat unei petitii foto, trimitand cate o fotografie personala cu un mesaj de sustinere a inscrierii Rosiei Montane in Patrimoniul Mondial www.rosiamontana.org/unesco). Festivalul FanFest 2010 (www.fanfest.ro) a fost dedicat in intregime aceluiasi scop.
In august 2010 ministerul a anuntat ca pana la sfarsitul lunii ianuarie 2011 va realiza o noua Lista Indicativa. Pentru a se asigura ca Rosia Montana isi va gasi locul in aceasta lista, in data de 20 ianuarie 2011 cateva organizatii au mobilizat circa 300 de participanti la un meeting in fata Ministerului Culturii si Patrimoniului National in Bucuresti (http://regenerationromania.wordpress.com/, http://www.kerucov.ro/arhiva_foto_format_video_view.php?video=180 si http://luptapentrurosiamontana.wordpress.com/2011/01/20/rosia-montana-in-unesco-–-miting-pe-20-ianuarie-–-foto-2/ si http://www.youtube.com/watch?v=dC5rNjNtZdw). Cei care nu au putut participa au lasat comentarii pe pagina Facebook a domnului ministru Kelemen Hunor.
In data de 21 ianuarie dl. Kelemen Hunor a facut doua declaratii care au fost preluate in presa (http://www.mediafax.ro/cultura-media/kelemen-parerile-privind-includerea-rosiei-montane-pe-lista-unesco-sunt-impartite-noi-vom-incerca-7909703/, http://www.cotidianul.ro/135424-Kelemen-Hunor-Vom-continua-demersurile-pentru-includerea-zonei-Rosia-Montana-pe-lista-UNESCO, http://www.ziare.com/kelemen-hunor/ministrul-culturii/kelemen-hunor-continuam-demersurile-pentru-includerea-rosiei-montane-pe-lista-unesco-1070278).
Scrisoarea deschisa datata 24 ianuarie 2011 urmareste sa corecteze afirmatii cuprinse in aceste declaratii, aratand in acelasi timp modul in care Rosia Montana se conformeaza criteriilor si indeplineste conditiile solicitate pentru inscrierea in Lista Indicativa (Tentativa) a Romaniei pentru Patrimoniul Mondial.
