Sărbătoarea „Schimbării la Faţă” este pentru credincioşii greco-catolici ai Eparhiei de Cluj-Gherla, şi praznicul hramului Catedralei episcopale din Cluj, de pe Bulevardul Eroilor nr. 10, vechea biserică a călugărilor franciscani minoriţi.
Cu acest prilej, sâmbătă, la 6 august, în Catedrala clujeană, Episcopul eparhial Florentin Crihălmeanu a celebrat Sfânta Liturghie arhierească cu ocazia acestei sărbători, prin care a adus mulţumire lui Dumnezeu pentru acest sfânt lăcaş, dar şi pentru cei nouă ani de episcopat de când se află la cârma Eparhiei, prin voia lui Dumnezeu şi hotărârea Sfântului Părinte Ioan-Paul al II-lea. Amintind cuvintele lui Isus, PS Florentin Crihălmeanu a spus: „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele şi până la sfârşitul veacurilor” (Mt. 28,20). Episcopul i-a invitat la acest ceas aniversar pe toţi credincioşii „să contemple strălucirea luminii lui Christos pentru a se face părtaşi la dumnezeirea Lui”, menţionând faptul că „aceasta este o realitate pe care o putem trăi, deoarece, în Biserică suntem pe Tabor în prezenţa lui Isus. Mai mult, noi nu trebuie să cerem să se facă trei colibe, deoarece avem una, o singură casă care ne cuprinde pe toţi, avem această Biserică!”.
Scurt istoric al Catedralei greco-catolice din Cluj
Hramul „Schimbărea la Faţă a Domnului” a fost stabilit în 1779, încă de la ctitorirea acestei vechi biserici franciscane, după cum atestă şi pictura din absidă, reprezentând Schimbarea la Faţă a lui Isus Christos pe muntele Taborului. Biserica „Schimbarea la Faţă” a fost construită de Ordinul călugărilor franciscani,
minoriţi conventuali, între anii 1775-1779. În 24 septembrie 1779, când construcţia ajunsese spre finalizare, turnul bisericii s-a prăbuşit şi odată cu el întreaga faţadă. După lungi tratative, împărăteasa Austriei, Maria Tereza, a donat 7000 de florini pentru reconstruirea turnului şi a faţadei, lucrări finalizate în anul 1783, aşa cum stă scris în latină pe frontispiciul actualei Catedrale greco-catolice.
După anul 1918, numărul greco-catolicilor din oraşul Cluj a ajuns la un număr considerabil, şi ca urmare a unui memoriu înaintat Sfântului Scaun Apostolic al Romei de către Înaltpreasfinţia Sa dr. Vasile Suciu, Mitropolitul Blajului de-atunci, în 29 aprilie 1926, Papa Pius al XI-lea a donat biserica împreună cu toate bunurile ei respectievi Mitropolii greco-catolice de Alba-Iulia şi Făgăraş. După câţiva ani, prin Constituţia «Sollemni Conventione» din 5 iunie 1930, episcopul locului, dr. Iuliu Hossu, a mutat sediul episcopalde la Gherla la Cluj, iar biserica minoriţilor a fost ridicată la rangul de biserică catedrală. La data de 5 octombrie 1931, episcopul Iuliu Hossu împreună cu capitlul diecezan au celebrat prima Sfântă Liturghie arhierească în noua catedrală de la Cluj. Până în 1948, pe tronul arhieresc al Catedralei „Schimbarea la Faţă” a stat episcopul dr. Iuliu Hossu, primul Cardinal al neamului românesc şi mărturisitor al credinţei în închisoare şi mort în domiciliu forţat, la mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, în 1970. Odată cu timpul de persecuţii împotriva Bisericii Române Unite, în anul 1948, Catedrala „Schimbarea la Faţă” a trecut în posesia Bisericii Ortodoxe Române, devenind biserică parohială, până la 13 martie 1998, când a fost preluată de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică şi a redevenit Catedrală Episcopală a Eparhiei de Cluj-Gherla. Pe acelaşi tron, a păstorit mai apoi, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop George Guţiu, de asemenea un mărturisitor al catacombelor (vreme de 14 ani) şi deschizător de drumuri pentru Biserica în libertate, după căderea regimului comunist.
Din anul 2002, clădirea catedralei şi a imobilului adiacent (vechea mănăstire franciscană), se află într-un proces de renovare, început prin eliminarea umidităţii din criptă şi din pereţii laterali. Pe măsura fondurilor disponibile, renovarea s-a extins la întregul edificiu. În prezent, se continuă lucrări de amenajare interioară, fiind finalizată renovarea exterioară, inclusiv cea a acoperişului. „Fie ca acest sfânt lăcaş, binecuvântat de paşii episcopilor mărturisitori ai credinţei, în care ecoul cuvintelor proclamate întru apărarea credinţei este încă viu, să rămână pentru toţi creştinii un loc de reculegere, de pace, de unitate şi de întâlnire cu Acela care stă şi bate la poarta sufletelor” – a încheiat scurta prezentare istorică, Pr. Anton Crişan, actualul rector al Catedralei episcopale greco-catolice clujene.
