Timp de 35 de ani, specialii din Justiție, ăia pentru care 11.000 de lei este o pensie mică și care se pensionează la 48 de ani, au eșuat să facă dreptate victimelor Revoluției, celor ale lui Martie Negru și celor ale Mineriadelor. Bolșevicul Ion Iliescu a scăpat nejudecat. Acest eșec nu este doar al Justiției, ci al întregii societăți românești, care, acum îi regretă la pachet și pe Antonescu, și pe Ceaușescu. Iar mâine își va face chip cioplit din icoana roșie a lui Iliescu.
Premisele existe. Lideri ai PSD, în frunte cu europarlamentarul Vasile Dîncu, au croșetat ieri niște comunicate pe baza punctajului de partid, în care ne spun că Ion Iliescu a dus România în NATO și în Uniunea Europeană. În realitate, Ion Iliescu a vrut, așa cum a și spus-o clar, să salveze comunismul și să apropie România de Uniunea Sovietică. Ceea ce detesta Ion Iliescu cel mai mult era democrația, de aceea a fost părintele spiritual al schimonoselilor numite socialism cu față umană, democrație originală și capitalism de cumetrie.
Am șapte motive principale pentru care îl detest pe autorul ”duioasei” expresii ”Măi, animalule”.
Primul este legat de măcelul declanșat la Revoluție. Peste 1.000 de oameni au murit doar pentru a legitima confiscarea României de către Iliescu și cei de teapa lui. Să ne amintim discursurile lui Ion Iliescu legate de întinarea nobilelor idealuri ale socialismului, de telefonul dat la ambasada sovietică în decembrie 1989, ca să spune cine este și ce vrea, precum și de simulacrul de proces în care au fost uciși Ceaușeștii. Dictatorul comunist și sinistra lui soție au fost asasinați de gașca lui Ion Iliescu, în loc să fie lăsați să plătească în închisoare răul pe care l-au făcut României. Un Ceaușescu judecat corect nu ar mai fi fost azi un simbol pentru nostalgicii comunismului. Însă prin sacrificiul ritual al lui Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu a salvat PCR, revopsit în FSN, FDSN, PSDR și PSD. Da, PSD-ul de azi este urmașul PCR-ului. De fapt, PSD îi reunește acum pe peceriștii internaționaliști, în timp ce fasciștii din FSN s-au grupat în partidele de extrema dreaptă care zburdă pe scena politică.
Al doilea motiv pentru care îl detest pe Ion Iliescu este reprezentat de mineriade. Tiranul cu față umană i-a chemat pe ocnașii din Valea Jiului să îi bată pe cei care voiau mai multă libertate și democrație adevărată, nu una în stil kominternist. Ion Iliescu este vinovat direct, în calitate de instigator, pentru morții, bătăile, violurile, furturile și distrugerile comise de ființele din subteran ieșite la lumină cu tot cu bâte. Aceste lupte ale clasei întunecate cu tinerii studenți și cu intelectualii au risipit capitalul de simpatie adunat de România în timpul Revoluției din 1989. România a devenit o țară de ocolit. Zeci de mii de tineri au plecat din țară după aceste episoade, iar România a acumulat o întârziere istorică. Așa că, stimate Vasile Dîncu, Ion Iliescu a întârziat aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană.
Al treilea motiv pentru care consider că memoria lui Ion Iliescu trebuie disprețuită este Martie Negru. Pentru a salva Securitatea comunistă, revopsită în SRI, Ion Iliescu a patronat violențele interetnice din Târgu-Mureș. El și ciracii săi au hrănit monstrul extremismului care trăiește și azi în cele trei partide fasciste ajunse în Parlament. Ca urmare a violențelor de la Târgu-Mureș, ne-am ales cu o Securitate de tip nou, dar și cu partide extremiste precum PUNR, PRM, PAUR, AUR, POT sau SOS. Călin Georgescu este moștenitorul direct al lui Ion Iliescu.
În al patrulea rând, Ion Iliescu este vinovat pentru faptul că a împiedicat Unirea Moldovei cu România. Rusofilul educat la Moscova a comis acest act de înaltă trădare atunci când Parlamentul de la Chișinău dorea Unirea. Ion Iliescu s-a opus Unirii și, mai mult, a semnat un tratat de vasalitate cu un URSS aflat pe patul de moarte. El a vrut să ne ducă, măi pesediștilor, sub pulpana sovietică, nu în NATO și în Uniunea Europeană.
În al cincilea rând, Ion Iliescu a sădit o ură durabilă între ortodocși și greco-catolici. Refuzul lui de a restitui proprietățile furate de comuniști, în complicitate cu Biserica Ortodoxă Română, în anul 1948, a generat o stare de tensiune care există și azi în societatea românească. Din cauza lui Ion Iliescu, care a spus că ”proprietatea este un moft”, nici azi nu sunt restituite proprietarilor de drept catedralele greco-catolice din Baia Mare și din Gherla, mănăstirea de la Nicula și sute de biserici și de case parohiale. În timpul lui Ion Iliescu, ministrul Justiției de atunci, turnătoarea la Securitate, Rodica Stănoiu, trimitea pe faxurile curților de apel documente prin care cerea respingerea cererilor de revendicare formulate de greco-catolici. Iar specialii din Justiție s-au conformat. Astfel, biserici consacrate de Fericitul Iuliu Hossu, precum cea din cartierul Dâmbul Rotund, continuă să fie folosite de către cei care l-au furat în 1948, nu de proprietarii de drept. Dar, probabil, acest aspect este motivul pentru care Biserica Ortodoxă Română trage clopotele și îl slujește pe liber-cugetătorul care s-a înscris în Uniunea Tineretului Comunist încă de la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial. Preacuvioasa ipocrizie a Bisericii Ortodoxe Române continuă lipsa de verticalitate din perioada comunistă, când calendarele ortodoxe conțineau, într-o casetă separată, ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu.
Al șaselea motiv este reprezentat de modul în care Ion Iliescu l-a alungat din țară pe Regele Mihai I, conducătorul legitim al României. Nimeni și nimic nu pot șterge pata reprezentată de oprirea cu mașinile blindate a unui Om care mergea să se roage la mormintele bunicilor săi.
În al șaptelea rând, Ion Iliescu merită să fie disprețuit pentru marele jaf pe care l-a patronat. Este vorba de spolierea economiei românești prin Caritas, Bancorex, Banca Dacia Felix, dar și prin imensul trafic de benzină și motorină vândute în Iugoslavia criminalului Slobodan Miloșevici, în timpul embargoului internațional. Toți acești oameni au confiscat economia României și azi continuă să dețină televiziuni și radiouri, să finanțeze partide imorale și să sponsorizeze politicieni fără coloană vertebrală. Marele jaf național este moștenirea lăsată de comunistul cu față umană.
Pentru toate aceste lucruri, Ion Iliescu ar fi trebuit să dea socoteală în fața Justiției omenești. Însă specialii din magistratură nu au făcut dreptate. Cu siguranță, acum, Ion Iliescu va ajunge în fața judecății Celui a cărui existență a negat-o.
Cred că Dumnezeu nu are foarte multe motive să îl ierte pe Ion Iliescu. Însă poate că sufletul lui va cere îndurare de la zeitatea căreia i s-a închinat toată viața: Vladimir Ilici Lenin.
