Balcanii reprezintă unul dintre cele mai importante priorități geopolitice ale Rusiei. Geospațiul ocupă o pozție cheie în politica rusă încă din sec.XIX. Unul dintre specialiștii din sfera internațională a ”Rand corporation” F. Stephen Larrabee în cartea sa ”Russia and Europe: The Emerging Security Agenda” scrie că după războiul din Crimeea Rusia tindea să-și întărească influența în Balcani în dauna Austriei și într-o măsură mai mică a Germaniei. Un stimulent puternic l-a constituit aici răspândirea influențelor panslaviste ale Rusiei și în Balcani.
Câteva scopuri extrem de importante în plan geopolitic manifestă Rusia în raport cu Balcanii:
◊ să nu fie admisă izolarea diplomatică a Rusiei în această regiune;
◊ să descurajeze influența Occidentului în politica internă a popoarelor slave( cu precădere fiind vizată Germania);
◊ să descurajeze proiectele atlantiste, împiedicându-le ca acestea să le ”impună” hotărâri sârbilor , bulgarilor, care ar rezulta excluderea prezenței Rusiei.
◊ în plan internațional Rusia își propune să obțină ca destinul popoarelor slave să fie determinat de Consiliul de Securitate al ONU și nu de SUA, Germania sau Anglia.
Scopul global al viziunii rusești constă în menținerea prin diverse forme în Balcani. În viziunea sa geostrategică, Moscova a tins dintotdeauna să contracareze tendințele NATO ca să devină un pilon al secutității europene.
Indubitabil, politica externă rusă enunțată de președintele Dmitri Medvedev ”- de la confruntare spre cooperare”cu Occidentul și statele percepute ca destabilizatoare a spațiului său vital – a contat în plan propagandistic, nicidecum nu s-a concretizat în politica de ”resetare” a relațiilor cu statele occidentale și a conceptului de ”new pragmatism”.
România este inclusă în pachetul statelor din ”grupul de la Vâșegrad”, grup calificat de Moscova ca reprezentând un ”brâu strategic” menit să descurajeze influențele de la frontierele Rusiei și Belorusiei, iar pe de altă parte contracarează sferele de influență ale Moscovei în fosta Iugoslavie. Considerat o ”cheie” strategică a Alianței Nord Atlantice, Grupul de la Vâșegrad este văzut și ca imens colos industrial în problema de apărare din Europa Centrală și de Est. Rusia consideră că din perspectiva geopoliticii istorice statele din ”Grupul de la Vâșegrad” au reperezentat sferele sale de influență și că nu percepe adecvată noua viziune ”est-europeană” care cataloghează statul rus ca o amenințare și unul imprevizibil.
Și există unii strategii ruși care recunosc că Basarabia în trecut a fost parte a României, că nechibzuința muscălească de-a interveni în gestiunea sferelor de influență pot să determine ca, în timp, Rusia să fie exclusă din noile ecuații geopolitice. Dar există o Rusie a ”național-bolșevicilor” lui Dughin sau Ed.Limonov care gândește altfel:
Există o Rusie belicoasă a neoimperialiștilor ruși
Serghei Markov deputat al Dumei de Stat a Rusiei, membru de frunte al partidului lui Putin, “Rusia Unita” a declarat recent că: “Basarabia este o provincie rusească, iar România există ca țară grație faptului că mii de soldați de-ai noștri au eliberat-o de sub jugul otoman. Cum poate să se întoarcă împotriva celui care a creat-o, care i-a făcut bine? Istoric, Rusia este tatăl României”. Și pe aceeași tonalitate euforică Markov continuă să ne spună că „linia antirusă a României este dezvoltată de acele cercuri politice, care visează la o anume ”România Mare”.. Conform deputatului rus, „proiectul Anschluß Moldova” există și se realizează, doar că în legătură cu acest proiect nu ar exista un consens între guvernare și majoritatea cetățenilor basarabeni. Markov ne spune că Rusia s-ar fi pronunțat de nenumărate ori mpotriva lui, UE se abține, iar SUA încurajează proiectul. „Acesta este un proiect antirus, pentru că propune un focar de tensiune, redistribuirea granițelor, ceea ce aplică o lovitură intereselor europene. Este o provocare la adresa Europei și a valorilor europene”, conchide Markov, avansând niște scenarii ”apocaliptice” cu privire la un nou război în regiunea transnistreană . În schimb, deputatul rus îi sugerează Basarabiei să adere la Uniunea vamală ruso-belorusă și în Spațiul economic unic. Deputatul rus a făcut aceste declarații la 9 august în cadrul teledezbaterilor “Rusia, în contextul relațiilor moldo-romane”, organizată de agenția de știri Ria Novosti.
În contextul apropiatelor alegeri parlamentale și prezidențiale din Federația Rusă, emisarii principalelor forțe politice rusești vor exploata la maximum ”sufletul răvășit”slav, operând cu Fie că vor fi Rogozin, Markov, Diukov sau alții, acest lucru nu mai contează. În Transinistria a sosit ca unul din experții pentru alegerile rusești, dar și ”transnistrene”, șeful direcției pentru relațiile culturale cu țările din străinătate a președinției ruse, care în același timp este și directorul centrului internațional de analiză politică Vladislav Gaumeanov.
Este înțeleaptă declarația diplomației române care a dat de înțeles factorilor ruși că nu va da curs provocărilor lansate de ”provocatorii” ruși cu state care tind să profite electoral de pe urma unor jocuri propagandistice în Europa de Sud-Est.
Alegerile din Rusia insistă pe o prezență masivă a factorului electoral rus din geospațiile sale, inclusiv din sferele de influență, care ar releva unde Moscova poate să-și consolideze prezența și să-și apere conaționalii, la nevoie, conform doctrinelor sale și a competențelor de securitate.
