România descurcăreţilor!


Recesiunea sau poate criza politică şi morală din România ne obligă să raţionăm mai mult cu privire la cauzele acestor fenomene sociale. Suntem o naţiune de pungaşi?! Sau de mici hoţi?! Adesea se foloseşte termenul de descurcăreţi, aşa cum noi înşine ne numim atunci când trişăm, înşelând statul român, privându-l de venituri importante.Trăim într-o societate în care însăşi raţiunea de a fi nu poate fi concepută fără micile tertipuri, ciupituri, prin care reuşim să evităm plata unor taxe sau obţinerea anumitor beneficii prin aşa-zisele „atenţii” etc. Moştenite de pe vremea în care aceste escrocherii erau folosite pentru supravieţuire, în vremurile apuse ale „epocii de aur”, acum s-au răspândit şi la cei care au venituri consistente. Asemenea nobilimii în trecut, titlurile şi calităţile descurcăreţilor se transmit din generaţie în generaţie, şi nu doar la primogenitură.

Lăsatul biletului în autobus, inexistenţa bonului fiscal la frizerie, închiriatul de locuinţe fără contract(în cazul în care acesta există, suma oficială este mult sub cea reală), sunt câteva dintre exemple. Mai nou descurcăreţii s-au emancipat! Cei care îşi cumpără maşini cu o motorizare ce sare de 3 litri, echivalentul unei taxe mari de mediu, îşi înmatriculează maşina în Bulgaria. O altă inovaţie în domeniu este „şmecheria cu ajutorul social”. „Stranierii” noştri, cei care au plecat să muncească în Spania sau Italia, evită să declare acest fapt autorităţilor. Recent o statistică arată că în urma verificărilor 10 000 de vasluieni primeau ajutor social, deşi starea lor financiară era prosperă. Pensionarea pe caz de boală a ajuns chiar sport naţional la noi. Există peste 900 000 de cazuri. Dacă în 1991 deciziile de pensionare pe caz de boală reprezentau doar 7,4% din totalul pensionarilor, astăzi s-a ajuns la 19%. Mica şpagă constituie un fenomen, neimpozitat la randu-i, despre care nu mai are rost să dezbatem şi lista poate continua…

Astfel de fenomene sunt apariţii zilnice şi frecvente pe meleagurile noastre. Şi dacă?! Toate aceste venituri ar fi impozitate, PIB-ul României cu siguranţă nu-l va egala pe cel al Germaniei, dar nivelul de trai ar creşte, s-ar nivela. Oare cei care au venituri decente sau ridicate şi nu se folosesc de aceste tertipuri pentru supravieţuire, ar trebui să fie numiţi hoţi sau descurcăreţi? Fraudă sau descurcăreală?

Related posts

Leave a Comment