Acest vot a avut loc în urma restabilirii istorice a relaţiilor diplomatice între Statele Unite şi Cuba în iulie, după 50 de ani, ceea ce a condus la speculaţii cu privire la faptul că Statele Unite ar fi putut să se abţină, pentru prima dată, la acest vot.
Însă Washingtonul a votat împotriva rezoluţiei, pe motiv că textul nu reflectă „luarea unor măsuri importante şi un spirit de angajament”.
„În cazul în care Cuba crede că acest exerciţiu va ajuta lucrurile să avanseze în direcţia pe care ambele guverne au indicat că o doresc, se înşală”, a declarat Ronald Godard, reprezentantul Statelor Unite, în Adunare.
Ministrul cubanez de Externe Bruno Rodriguez Parilla a prezentat proiectul de rezoluţie, precizând că textul notează evoluţiile recente şi salută noul curs al relaţiilor americano-cubaneze.
În text este evocată „voinţa exprimată de către preşedintele Statelor Unite ale Americii de a acţiona în vederea eliminării embargoului economic, comercial şi financiar impus Cubei”.
„Guvernul american a anunţat o nouă politică faţă de ţara noastră”, a declarat Parilla.
„Dar măsurile adoptate de către administraţia americană, deşi pozitive, modifică doar într-un mod foarte limitat anumite elemente legate de implementarea blocadei”, a adăugat el.
Ambasadorul iranian la ONU Ali Khoshroo, care a exprimat înainte de vot poziţia Mişcării statelor nealiniate, un grup de 120 de ţări care nu favorizează nicio putere politică din cadrul blocului, a condamnat Statele Unite pentru menţinerea embargoului, subliniind că acesta contravine dreptului internaţional şi Cartei ONU.
Citiți mai mult AICI
