Pentru prima oară de la lansarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind reforma justiției și combaterea corupției, raportul Comisiei Europene face legătura explicită între progresele realizate în atingerea obiectivelor MCV și fondurile europene pe care România le poate primi în cadrul Politicii de Coeziune a UE, potrivit RomaniaLibera.ro.Dincolo de triumfalismul actorilor politici și instituționali care obișnuiesc să extragă numai concluziile care le sunt favorabile din rapoartele MCV publicate de Comisia Europeană, cea mai sigură cale către o apreciere obiectivă o reprezintă recomandările adresate de Comisie României privind acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în viitor, care reprezintă un tablou fidel a ceea ce funcționează prost sau nu funcționează suficient de bine. Iar ceea ce reiese cu claritate din aceste recomandări este că, în continuare, principalele obstacole în calea reformării justiției și ridicării MCV sunt clasa politică și instituțiile politice, cu o mențiune specială pentru Parlament, unde se dă în continuare bătălia crucială între procesul de modernizare și europenizare a României și sistemul clientelar corupt.
Majoritatea acestor recomandări indică probleme care au făcut în mod constant în ultimul an obiectul unor dezbateri și chiar scandaluri politice și că nerezolvarea lor justifică menținerea MCV în continuare. Bunăoară, Comisia cere ca numirea noului procuror-șef al DIICOT să se facă pe baza unei proceduri „transparente și bazate pe merit” și ca până în decembrie 2015 România să aibă la dispoziție proceduri clare și comprehensive de numire a funcțiilor de conducere în magistratură, inspirate din procedurile de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceasta este o prevedere crucială, având în vedere că în cursul anului 2016 vor fi numiți șefi noi la ANI, DNA, Parchetul General, precum și președintele ICCJ. Or, la precedenta numire a procurorilor-șefi am avut de-a face cu un troc politic între Traian Băsescu și Victor Ponta care a fost „regretat” de Comisie, dar trecut oarecum cu vederea ca inevitabil. Acum, Comisia revine asupra criteriilor „transparenței și meritului” și va trebui să ne așteptăm, dacă actuala distribuție a Puterii se menține, la o luptă pe viață și pe moarte între Guvern, președinte și Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că este evident că nimic în această chestiune nu este clarificat și că soarta reformelor continuă să depindă în mod covârșitor de factorul politic. Totodată, Comisia recomandă ca România să asigure ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie prevăzut clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența justiției. Or, aceste prevederi, care țin exclusiv de decizia politică a Parlamentului, nu există, și nu există pentru că, în esență, parlamentarii nu au nici o intenție să respecte independența justiției.
Citiți mai mult AICI
