În vreme ce, la Paris, autoritățile franceze continuă vânătoarea autorilor atacurilor de vineri seara cu operațiuni în suburbii, în Siria, atacurile împotriva bazelor și infrastructurii Statului Islamic au devenit în ultimele zile tot mai coordonate între Statele Unite, Franța și Rusia, scrie RomaniaLibera.ro.Aflat la Manila, unde are loc un summit al APEC (procesul de Cooperare Economică Asia-Pacific), președintele Barack Obama a declarat ieri că a avut „discuții repetate” cu Vladimir Putin despre posibilitatea ca ţările lor să coopereze militar mai strâns în Siria. „Problema, în incursiunile lor militare inițiale în Siria a fost că au fost mai preocupați să îi ofere susținere președintelui Assad.
Dacă își schimbă centrul de interes și se concentrează asupra amenințării principale, care este ISIS, atunci acesta este lucrul pe care dorim să îl vedem”. Comentariile lui Obama reprezintă cea mai clară și directă indicație că Statele Unite sunt pregătite să coopereze îndeaproape cu Rusia în lupta împotriva ISIS și răspunde solicitării din ajun a președintelui francez, Francois Hollande, care făcuse apel la formarea unei „mari și singure coaliții antiteroriste”.
Președintele american s-a arătat sceptic că rușii vor fi de acord să își modifice țintele, dar a subliniat, semnificativ, că rușii s-au dovedit „un partener constructiv” în cadrul discuțiilor de la Viena de săptămâna trecută, unde miniștrii de externe au convenit asupra unui parcurs pentru încetarea focului în Siria și tranziția politică. Singurul punct de dispută îl constituie soarta lui Assad și, în mod previzibil, ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat drept „inacceptabilă” condiționarea formării unei coaliții antiteroriste de plecarea de la putere a lui Assad.
În aceste condiții, cheia „marii coaliții” Vest-Est se află în acest moment în mâinile lui Hollande. Franța a fost cea mai vehementă în a cere îndepărtarea președintelui sirian de la putere înainte de a discuta tranziția politică, o poziție la care s-au aliniat și Washingtonul, și Londra. În cazul în care Hollande se va răzgândi și va considera, sub presiunea internă, că distrugerea ISIS a căpătat precedent după atacurile de vineri, atunci americanii și britanicii se vor replia la rândul lor și obstacolele din calea alianței anti-teroriste Occident-Rusia vor fi îndepărtate.
Putem vorbi deja despre o creștere importantă a coordonării militare între ruși și francezi. Marți seara, avioanele franceze au lansat un al treilea val de atacuri asupra „capitalei” statului islamic, orașul sirian Raqqa, în vreme ce rușii au lansat atacuri cu bombardiere și rachete de croazieră asupra aceleiași regiuni în timpul zilei. Pentru prima oară din septembrie, de când au declanșat campania din Siria, notează Wall Street Journal, rușii i-au notificat marți pe americani în avans cu privire la atacuri și la ținte.
În aceeași zi, Hollande i-a telefonat lui Putin pentru a discuta posibilitatea elaborării unor planuri militare comune care ar urma să fie discutate săptămâna viitoare. la rândul său, Putin le-a cerut public militarilor ruși să își coordoneze acțiunile cu francezii după ce portavionul Charles de Gaulle va ajunge în regiune. Hollande merge marțea viitoare la Washington și joi la Moscova pentru a discuta despre Marea Coaliție și, cum rușii rămân deciși să nu accepte îndepărtarea lui Assad, este foarte posibil să obțină concesii din partea unei Franțe aflate sub asediu terorist.
O schimbare radicală de poziție din partea Franței nu este de neimaginat. Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a remarcat pentru România liberă că deja în politica externă a Franței a avut loc o schimbare majoră după atacurile de vineri.
„Franța – observă Diaconescu, obișnuia să fie extrem de scrupuloasă și de fermă în ceea ce privește respectarea dreptului internațional și obținerea unui mandat din partea ONU pentru intervențiile militare în străinătate. Evident, atacurile din Siria arată că nu au mai așteptat să obțină madat de la ONU și au acționat la fel cum au făcut și americanii înaintea lor”. Dacă sursa de legitimitate legală nu mai este ONU, atunci aceasta va trebui să fie Marea Coaliție pe care Hollande dorește să o formeze.
Realizarea Marii Alianțe antiteroriste și pivotul strategic occidental spre Rusia ar putea lăsa deschisă calea unor concesii occidentale în privința situației din Ucraina și a acțiunilor agresive ale Moscovei în Europa de Est. Întrebat dacă o coaliție Vest-Est care se va concentra asupra Orientului Mijlociu se va traduce printr-o pierdere a interesului Occidentului pentru Europa de Est și o toleranță mai mare față de Rusia în această regiune, Diaconescu a fost lipsit de echivoc:
„Da. Acest lucru se va întâmpla. Recunoașterea de către Putin a faptului că avionul prăbușit în peninsula Sinai a fost doborât de teroriști reprezintă o reconoaștere indirectă a pericolului pe care îl reprezintă ISIS. Putin și-a deschis în acest fel o poartă spre Occident care până acum îi era închisă”. În măsura în care pericolul ISIS va fi considerat mai mare decât pericolul rus, Putin va păși pe această poartă și va fi primit cu brațele deschise. Deja mai mulți politicieni ruși și occidentali au evocat alianța anti-nazistă ca precedent de cooperare între rivali strategici pentru înfrângerea inamicului comun.
Atunci, această alianță a avut drept efect colateral înrobirea pentru 50 de ani a Estului Europei de către Uniunea Sovietică. Acum, cu o bună parte din aceste țări membre NATO, americanii promit că nu se va mai întâmpla. Aflată la Berlin, la o conferință dedicată securității, asistentul secretarului de stat american pentru afaceri europene și eurasiatice, Victoria Nuland, a asigurat în discursul său că „În calitate de aliați NATO, susținem acele State de la granița de Est a Alianței care sunt îngrijorate că ar putea deveni următoarele victime ale Kremlinului”. Prezența noastră militară continuă pe uscat, pe mare și în aer în Polonia, România, Bulgaria și statele Baltice reprezintă un mesaj de descurajare puternic” la adresa Rusiei.
Nuland a cerut de asemenea menținerea sancțiunilor legate de Ucraina până când acordurile de la Minsk vor fi implementate pe deplin și a celor legate de Crimeea până când peninsula va fi retrocedată Ucrainei. Reînnoirea sancțiunilor europene la adresa Rusiei vor fi discutate la summitul din decembrie al Uniunii Europene. În funcție de decizia ca va fi luată vom putea să apreciem cât de mult a înclinat balanța geopolitică în favoarea Moscovei”, a spus Cristian Diaconescu.
Citiți mai mult AICI
