După luni de scădere continuă, preţul petrolului a atins cota cea mai joasă din ultimii şase ani la bursa din NY. Luni barilul a trecut simbolic sub ştacheta celor 50 de dolari, prag sub care se afla şi marţi. Cum se explică această degringoladă pe care niciun analist serios nu îndrăznea să parieze acum şase luni, se întreabă RFI România.Contextul general face că presiunea se menţine pentru a scădea şi mai mult preţul petrolului. Pragul de 50 de dolari barilul atins şi depăşit luni îi face deja pe unii analişti să prezică acum că ştacheta celor 40 de dolari va fi depăşită sau cel puţin atinsă şi ea. Când, nimeni nu se grăbeşte s-o prezică însă.
Degringolada se explică în primul rând prin faptul că oferta rămâne mai departe supraabundentă. Analiştii prezic că situaţia nu se va schimba foarte repede la acest capitol. Arabia saudită a confirmat recent că nu-şi va micşora producţia iar alte state producătoare afişează şi ele producţii record.
E cazul Rusiei care a atins în decembrie cifre nemaiîntâlnite de la căderea Uniunii sovietice şi a Irakului, ţară cu o puternică creştere a producţiei sale. In fine, administraţia Obama a autorizat acum câteva săptămâni exporturi limitate de petrol, interzise de mai bine de 40 de ani, mai exact de la primul şoc petrolier din 1973. Această măsură ar putea permite « deversarea » pe piaţă a unui million suplimentar de barili.
La acest context de supraproducţie se adaugă contextul economic morocănos în care se află mai departe anumite regiuni. Astfel, analiştii spun că cererea de ţiţei se va menţine slabă spre moderată pentru moment având în vedere că atât Europa cât şi China – două mari consumatoare mondiale – au rezultate economice mediocre.
În fine, scăderea valorii monedei unice europene euro – din cauza situaţiei politice din Grecia – provoacă automat o creştere a dolarului, lucru care face ca piaţa petrolului să fie mai puţin interesantă pentru investitori – ţiţeiul fiind cotat în dolari.
