După prezentatea bugetului, a urmat bomba. Guvernul a adoptat două acte normative care privesc graţierea şi codul penal. Ce a urmat este deja ştiut. Oameni în stradă în multe oraşe ale României, un mesaj tranşant al preşedintelui Klaus Iohannis în care se spune printre altele că este „o zi de doliu pentru statul de drept”, iar agenţiile de presă străine încep să transmită ştirile din România.
Într-o noapte ca aceasta este dificil de vorbit despre economie. Democraţia este mai valoroasă decât economia. Şi totuşi, mai ales într-o noapte ca aceasta este obligatoriu să încerci o proiecţie a viitorului economiei româneşti. Pe termen scurt şi mediu.
Este previzibil ca în această dimineaţă piaţa valutară să înceapă în forţă. În forţă, în sensul căderii leului, pentru că într-o ţară cu oameni în stradă şi în care guvernul emite acte normative împotriva statului de drept investitorii în valută nu au decât să plece. Cel puţin pentru o perioadă, adică până se clarifică lucrurile. Aşadar, aşteptările pentru tranzacţiile valutare de azi sunt în mod evident de scădere a monedei naţionale. Desigur, banca centrală poate opri chiar şi parţial tăvălugul, dar ca de obicei, după cum spun reprezentanţii BNR, banca nu se poate opune evoluţiei pieţei.
Este însă clar că investitorii, financiari sau industriali, sunt foarte sensibili la crizele politice şi la ieşirea oamenilor în stradă. Investiţiile au fost comparate cu „păsările călătoare”. Ele zboară acolo unde le este bine şi unde se simt în siguranţă. Din acest punct de vedere, România, cu deraierile ei de la statul de drept, cu manifestanţi îndreptăţiţi să protesteze în stradă este un mediu puţin propice pentru investitorii prezenţi sau pentru cei care ar dori să vină.
România a intrat dintr-odată într-un tunel al timpului. Până ieri, datele macroeconomice erau pozitive. Creştere economică, şomaj rezonabil, deficit bugetar ţinut sub control şi aşa mai departe. Dintr-odată, începând cu noaptea trecută, România riscă să risipească o parte importantă din atuurile economice pe care le are. Ce investitor ar putea veni într-o ţară în care statul de drept este pus sub semnul întrebării? Ce investitor ar putea veni într-o economie în care abuzul în serviciu al funcţionarilor din administraţie nu este încriminat? Ce investitor ar putea veni într-o economie în care prejudiciul de 200.000 lei provenit din abuzul în serviciu nu este cercetat penal? Câtă încredere ar putea avea un investitor într-o economie care funcţionează după asemenea reguli?
Astăzi, 1 februarie, salariul minim creşte la 1450 lei, salariile din administraţia publică locală cresc cu 20 la sută, cresc salariile actorilor, cresc bursele studenţilor, salariile mai mari vor plăti contribuţii sociale mai mari, contribuţia de asigurări de sănătate nu se mai plăteşte pentru dividende şi dobânzi, formularul 088 privind înregistrarea în scopuri de TVA este eliminat şi în fine se elimină plata contribuţiilor de sănătate pentru pensii şi impozitul pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 lei.
La ce bun atât de multe facilităţi. Începând cu noaptea trecută, performanţa economiei româneşti este pusă sub semnul întrebării de un indicator mai valoros chiar decât produsul intern brut şi anume soliditatea statului de drept.
