„Cartea nu se doreşte o istorie a comunismului cu toate că nu încetează să facă apel la materialul istoriografic. Este mai curând o schiţă a ceea ce se numeşte istoria unei idei şi a efectelor acesteia în realitatea socială. Povestirea de faţă a ideii comunismului şi a consecinţelor acesteia nu poate fi decât parţială, scopul urmărit fiind acela de a pătrunde dincolo de simpla condamnare retorică a comunismului sau de respingerea la fel de sumară a celor care se împotrivesc acestui gest.” Această reflecţie a autorului vine să suplinească un deficit de memorie, pe care modernitatea l-a adoptat în ceea ce priveşte asumarea trecutului comunist.
