Astăzi, uzina “Steagul Roşu” a devenit S.C. Roman S.A., cunoscută şi sub numele de Autocamioane Braşov, pastrându-şi specializarea, adică proiectarea şi construcţia de autocamioane, autobuze şi autoutilitare. În 2002, Firma Roman S.A. a fost “modulizată”, adică spartă în mai multe societăţi independente – 10 la număr – prin externalizarea unor activităţi.
Cândva, era mândria industriei româneşti, datorită experienţei, competenţei şi profesionalismului pe care inginerii şi muncitorii braşoveni le manifestau în domeniul construcţiilor de maşini de mare tonaj.
Scurt istoric
Uzina a fost înfiinţată în 1921, sub numele de Romloc, adică Fabrica de locomotive si vagoane.
În 1940 îşi schimbă denumirea devenind Astra Fabrica Româna de Vagoane, Motoare, Armament şi Muniţiuni.
În 1948, Astra Braşov primeşte numele de “Steagul Roşu” şi produce vagoane, utilaje pentru industria minieră şi siderurgică, maşini unelte şi rulmenţi. Treptat, s-a specializat pe producţia de autocamioane iar mai târziu, de autoutilitare.
Vedeta uitată a uzinei
În 1954 la Uzinele “Steagul Roşu” Braşov a fabricat primul camion, SR-101, o copie a celui sovietic Zis 150 care, la rândul lui, imita camionul american International KR11. Iată câteva din caracteristicile tehnice ale “vedetei” uzinei: autocamionul era echipat cu un motor pe benzină, având 6 cilindri în linie, cu un raport de compresie de 6:1, capabil să dezvolte 95 CP la 2400 de rotaţii / minut, şi o viteza maxima de 65 km/h.
Autosasiul SR 101 a stat la baza realizării unor autovehicule derivate printre care se numără autobasculantele SR 109, dubele izoterme, autocamioanele de 3 tone, autocisterne si altele, precum şi un model 4X4, denumit SR 104.
“Părintele” celebrului “Buceag”
În 1960 modelul SR 101 a fost înlocuit de modelul SR-131 “Carpaţi”, dotat cu un motorul V8, pe benzină, realizat pe baza unei licenţe Ford, dezvoltând 140 CP.
Noua vedetă
Începând cu anul 1964, a intrat în producţie modelul SR 113 Bucegi. Acesta avea o sarcină utila de 5 tone, fiind dotat cu acelaşi motor V8, benzina, de140 CP, care îi permitea să dezvolte o vitexa maxima de 80 km/h, la un consum de 29 l/100km.
S-a fabricata şi o versiune de 7 tone, cu cabina avansata, numita SR 7 BA-1, folosindu-se în realizarea lui mecanica autocamionului SR.
Vedetele impuse de procesul de dieselizare a transporturilor
Din anul 1971, au intrat în producţie modelele Roman, fabricate după licenţa MAN, avand motoare diesel de 135 şi 215 CP, fapt care a făcut ca uzina să cunoască o amplă dezvoltare, astfel încât în 1989 a ajuns să aibă 20.000 de salariaţi, iar numărul de camioane ieşite de pe banda de montaj a fost de 12.888.
Dintre acestea numărul maşinilor exportate prin acordurile derulate de Autoexportimport Braşov era în jur de 2.036 de bucăţi având ca destinaţie ţările CAER, Statele Unite, China, Thailanda sau Peru în regim barter sau de compensare a datoriilor.
Acum 20 de ani, camioanele din gama Roman sau Dac puteau fi întâlnite pretutindeni, fiind implicate în realizarea tuturor proiectelor româneşti, precum ar fi Canalul Dunăre-Marea Neagră, hidrocentralele de la Porţile de Fier, Vidraru sau Rovinari etc.
Autoşasiul echipat cu motor diesel de tip Saviem 797-05 a oferit o variată gamă de autovehicole – autocamioane, autobasculante, izoterme, autocisterne, autoexcavatoare, autospeciale de pompieri etc – intrate în peisajul şoselelor şi al activităţilor economice ale României socialiste.
Dar cea care şi-a adus aportul la realizarea marilor construcţii ale “etapei socialismului multilateral dezvoltat” a fost autobasculanta de 16 tone, dotată cu un motor diesel de 215 CP. Ea putea fi întâlnită pe toate şantierele patriei, fiind cu adevărat calul de povară al acestora.
Dar toate acestea au devenit istorie…
Galerie foto:
1. Linie de montaj la „Steagul Roşu”; 2. SR 101; 3. SR 131 „Carpaţi”, 4. SR 113 „Bucegi”; 5. SR 7 BA-1; 6. Dac 135; 7. Dac 135, undeva, în Siria; 8. Autocamion Roman 8. 135; 9. Autobasculanta Roman D 2156.
