Un atac banditesc, cum numai gangsterii dau, s-a produs noaptea trecută împotriva redactorului nostru Emil C. Sabău, în plin centru al oraşului. Când ni s-a comunicat ştirea nu ne-a venit să credem că în urma acestui atac colegul nostru de redacţie a trebuit să fie transportat la Clinică cu grave leziuni şi cu un picior fracturat.
„Cine sunt agresorii? îşi va pune întrebarea fiecare cititor după cum am pus-o şi noi când am fost treziţi noaptea din somn spre a afla ştirea nedemnului atac. Spre marea noastră surprindere am aflat că ei sunt câţiva grefieri de pe lângă instanţele judecătoreşti locale.
Nici gangsterii americani nu dau atacuri mai josnice şi mai vrednice de înfierat decât cei cinci indivizi care au tăbărât în miez de noapte asupra redactorului nostru.
Cum s-au petrecut faptele
Redactorul Emil Sabău a luat masa vineri seara cu o societate mai mare într-un restaurant din Calea Victoriei. La masă erau profesori universitari, avocaţi, foşti deputaţi. La masa vecină erau cinci alţi clienţi necunoscuţi, cari tot timpul discutau despre faptul că la masa cealaltă este Sabău, <
După ora 1, pe când mergea spre casă singur, în dreptul hotelului Central, cei cinci indivizi l-au ajuns din urmă şi au început să-l apostrofeze. Domnul Sabău, nereacţionând, l-au înconjurat şi ghiontindu-l l-au dus înspre mijlocul pieţii. Colegul nostru a recurs atunci la un truc spunând să fie lăsat în pace şi a schiţat în acelaşi timp un gest asemănător cu acela pe care cineva îl face când îşi scoate revolverul. La aceasta indivizii s-au retras câţiva paşi, dar colegul nostru a făcut imprudenţa să le spună: <
Cu aceasta, a încercat să meargă mai departe, dar indivizii, siguri acum că nu-i poate aştepta o surpriză neplăcută, au tăbărât cu toţii asupra lui, trântindu-l jos şi lovindu-l cu piciorul. Loviturile au continuat până când la strigătele de durere ale colegului nostru întins pe pământ s-au apropiat dnii Popescu Voicu, artist al Teatrului Naţional şi N. Ionescu, ziarist, cari văzând cele întâmplate au alarmat Poliţia şi Salvarea.
Agresorii cari continuau şi atunci cu invectivele au spus celor sosiţi acolo că omul care zăcea în mijlocul pieţii urlând se preface a fi lovit, dar că nu are nimic. Abia când aceştia au încercat să-l ridice şi au văzut că realmente cel căzut nu este stăpân pe sine, şi-au dat seama de gravitatea situaţiei. Au cerut atunci poliţiştilor să conducă la secţie pe agresori, ceea ce aceştia au şi făcut, conducând la Comisariatul I pe patru dintre ei. Unul a fugit în noapte.
Victima a fost transportată la Clinică unde s-a constatat că are mai multe leziuni şi are piciorul fracturat. Hainele victimei toate pline de urme de talpă de picior au fost lăsate neatinse pentru a se putea proba brutalitatea agresiunii.
La comisariat ni s-a spus că agresorii au fost lăsaţi în libertate fără să li se ia un interogator, la ordinul comisarului de serviciu de la Chestura Poliţiei. Imediat am luat contact cu acesta, protestând împotriva procedeului şi cerându-i convocarea imediată a făptuitorilor agresiunii spre a fi interogaţi. Neobţinând asigurări suficiente, am telefonat la locuinţa domnului Chestor de poliţie, care dându-şi seama de gravitatea cazului a dispus imediata aducere spre interogare a agresorilor, ceea ce s-a şi făcut înspre ora 8 dimineaţa.
În ultimul moment am aflat că grefierii bătăuşi, cavaleri ai Parchetului, se ascund sub pretextul că Emil Sabău ar fi strigat: <
