Fostul director al Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj, profesorul Ioan Piso, a trimis o scrisoare deschisă premierului Emil Boc şi ministrului Culturii şi Patrimoniului Cultural, Hunor Kelemen. Profesorul Piso, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale Roşia Montană, cere oprirea proiectului minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation.Ioan Piso a afirmat că, prin continuarea săpăturilor, România încalcă prevederile Convenţiei Europene pentru Protecţia Patrimoniului Arheologic de la La Valetta. De asemenea, el afirmă că, din punct de vedere legal, aprobarea continuării lucrărilor ar putea fi acordată doar dacă Guvernul ar declara proiectul minier drept obiectiv de interes naţional, pentru că, din anul 2000, Roşia Montană a fost declarată drept sit de importanţă culturală excepţională.
Profesorul Ioan Piso a mai adăugat că faptul că Roşia Montană Gold Corporation a cheltuit până acum 11 milioane de dolari pentru finanţarea săpăturilor arheologice nu înseamnă că firma minieră a cumpărat acest sit arheologic. El afirmă că arheologii nu pot să fie obligaţi să îşi dea acordul pentru aceste lucrări.
Ioan Piso propune autorităţilor să dezvolte mai degrabă turismul cultural pentru a relansa economic această zonă. El a dat exemplul minelor romane din localitatea spaniolă Las Medulas, care atrag în fiecare an un număr imens de turişti.
De asemenea, fostul director al muzeului de istorie din Cluj spune că a fost pedepsit pentru opoziţia sa faţă de proiect, prin faptul că a fost destituit de trei ori din fruntea instituţiei. De asemenea, el spune că a fost îndepărtat, pentru delict de opinie, din comisiile pentru monumentele şi siturile istorice şi cea de arheologie. Cireaşa de pe tort ar fi faptul că Ioan Piso ar fi pierdut, din cauza opoziţiei faţă de acest proiect, conducerea săpăturilor de pe şantierul arheologic de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza.
Reprezentanţii companiei Roşia Montană Gold Corporation nu au comentat declaraţiile profesorului Piso. Însă, în repetate rânduri, ei au spus că acest proiect nu va afecta cele mai preţioase vestigii arheologice şi că, de asemenea, nu va constitui un risc pentru mediu, în ciuda temerilor ecologiştilor. Reprezentanţii companiei miniere au mai afirmat că acest proiect ar reprezenta cea mai importantă investiţie directă în economia românească în această perioadă de criză.
