Pelerinii de la Nicula au venit din toate colţurile ţării. La mănăstirea de pe dealul Niculii s-au strâns pelerinii ortodocşi, iar la biserica parohială din sat s-au strâns pelerinii greco-catolici. Oamenii sunt atraşi de faima unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, pictată de preotul Luca din Iclod, în 1681. Icoana ar fi lăcrimat în anul 1699 şi are faima că ar fi făcătoare de minuni. Nicula a primit statutul de centru de pelerinaj încă din 1767, când Papa Clement al XIII-lea a acordat indulgenţă plenară tuturor pelerinilor care merg la Nicula de 15 august. Biserica ce adăposteşte în prezent icoana a fost ridicată în secolul al XIX-lea de Episcopia Greco-Catolică de Gherla. Papa Pius al XI-lea a acordat Niculii statutul de sanctuar marian, iar în anul 1936, episcopul unit Iuliu Hossu, cel care avea să devină mai apoi cardinal, a înfiinţat o mănăstire, dată în grija Ordinului Bazilian. Însă călugării greco-catolici au fost arestaţi de Securitate în anul 1948, iar de atunci mănăstirea a fost dată Bisericii Ortodoxe Române. Greco-catolicii au cerut restituirea mănăstirii, însă procesul trenează pe rolul Tribunalului Bacău.
