
Premiera spectacolului „Zenobia” după Gellu Naum, pus în scenă de actori ai Teatrului Naţional din Cluj, va avea loc duminică, 13 martie, de la ora 19h00, în studioul „Euphorion”. Scenariul şi regia spectacolului sunt semnate de Mona Marian, scenografia de Eugenia Tărăşescu-Jianu, iar muzica de Corina Iosif.
Distribuţia:
Naum – CORNEL RĂILEANU
Naum tânăr – CRISTIAN RIGMAN
Zenobia – ROMINA MEREI
Sima, funcţionar la ghişeul gării, tată de familie – PETRE BĂCIOIU
Iason – ANCA HANU
Dragoş – RADU LĂRGEANU
Constantin – CRISTIAN GROSU
Petru – MIRON MAXIM
Mama lui Naum, Mama Mariei – MARIA MUNTEANU
Zoe-Olga, sora lui Naum – EVA CRIŞAN
Gerda, Tanti Linica moartă – ELENA IVANCA
Maria, Jeni Pop – ANGELICA NICOARĂ
Irina, tânărul cu vioara – SILVIUS IORGACunoscuta scriitoare şi critic literar Monica Lovinescu scria despre Zenobia că este „un poem – şi poate, cu atât mai mult, un pohem al lui Gellu Naum – nu poate fi descris. Cartea aceasta de căutare (în sensul de «quête»), de parcurs iniţiatic, de semne malefice sau benefice emise de obiecte, de laborioasă descifrare a unui sens ascuns, capabil să remedieze nonsensul mizeriei noastre existenţiale, ar suferi mai mult decât altele de povestirea unei acţiuni ce nu e decât aparenţă. Ajunge să spunem, fără a trăda, cu vorbele autorului, că datoria Zenobiei şi a naratorului-autor este «de a menţine trează dragostea în lume». O datorie ce pare lesne de suportat câtă vreme se află ascunşi într-o scorbură de copac printre mlaştini, dar devine irealizabilă în oraşul unde naratorul va rătăci de-a lungul unui interminabil coridor kafkian, în căutarea a ceea ce găsise deja, pierduse şi nu va regăsi decât reîntors în mlaştinile de unde emană parcă o memorie primordială”.
Atmosfera spectacolului este una suprarealistă, în sensul în care André Breton definea suprarealismul, ca punct în care “susul şi josul, viaţa şi moartea, trecutul şi viitorul, realul şi imaginarul încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu”, povestea fiind un amalgam de viziuni din zona mitologic-onirică, în care figura Zenobiei, întrupare a “principiului feminin” domină, completând fiinţa bărbatului.