Şcoala românească a înregistrat în acest an cele mai slabe rezultate la examenul de bacalaureat, din ultimii zece ani. În sesiunea de toamnă, 70% dintre candidaţi au picat examenul. Actorii din sistem recunosc eşecul sistemului de educaţie, însă au dificultăţi când vine vorba de propunerea unor soluţii. Universităţile dau vina pe Ministerul Educaţiei şi viceversa. În tot acest timp, şcolile oferă absolvenţi din ce în ce mai slab pregătiţi.
Doar puţin peste 30% dintre candidaţii la examenul de bacalaureat din sesiunea din toamnă au reuşit să promoveze. Rezultatele slabe au confirmat încă odată nivelul slab de pregătire al elevilor, acestea fiind întărite de aceeaşi promovabilitate scăzută la sesiunea din vară a bacalaureatului, când doar 64% dintre elevi au trecut de acest examen. În luna iulie, Ministerul Educaţiei a declarat că Bacul din 2010 a adus cel mai slab procent de promovabilitate din ultimii zece ani.
Marga: Pregătirea elevilor este întâmplătoare, iar legislaţia este făcută de nişte amatori agresivi
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga, consideră că rezultatele slabe de la bacalaureat nu se datorează numai elevilor slab pregătiţi, iar explicaţia lui se legă de „organizarea amatoare a învăţământului românesc”.
„Mă îndoiesc că examenele de bacalaureat, sub conducerea actualului Minister, sunt concludente, pentru că organizarea este amatoare. Există o vastă demotivare a elevilor, a profesorilor şi a părinţilor în ţară. România plăteşte costurile vaste ale demotivării, iar aceste costuri se vor plăti şi dacă notele vor fi mari. În definitiv, nu notele vor fi problema, ci nivelul de pregătire al elevilor care este foarte scăzut”, a spus pentru REALITATEA.NET, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga.
Oficialul a adăugat că pregătirea elevilor este „întâmplătoare, nesistematică, iar consecinţa se traduce într-un număr mare de tineri şi adulti cu pregătire precară”.
Andrei Marga nu îşi pune prea multe baze în noua Lege a Educaţiei. „Soluţiile pe care le avansează Ministerul Educaţiei pentru a schimba sistemul vor distruge complet educaţia în România din cauza că legislaţia este prost gândită, în sensul politizării sistemului, şi făcută de oameni nepricepuţi. Nicio ţară nu merge pe soluţiile înaintate de actualul Minister. În nicio ţară nu ajung nişte amatori agresivi ca la noi, care să dea tonul în legislaţie”, a conchis Andrei Marga.
Ministerul Educaţiei: Bacalaureatul a fost „pervertit” în momentul în care unele facultăţi au decis să admită elevii pe baza acestui examen
„O evaluare trebuie să fie fotografia a ceea ce se măsoară şi se apreciază prin notă. În acest moment vorbim de fotografia celor care s-au prezentat la sesiunea din toamnă a bacalaureatului”, a declarat pentru REALITATEA.NET, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea.
Oficialul a explicat că anul acesta, Ministerul Educaţiei şi-a propus să fie mai riguros în evaluarea elevilor, mai ales că accesul în învăţământul superior se face pe baza examenului de bacalaureat.
Din păcate, eforturile Ministerului de a aplica măsuri mai dure nu sunt sprijinite de profesori, care îi supraevaluează pe elevi. „Din punctul meu de vedere există o supraevaluare a elevilor şi o diferenţă evidentă între notele pe care le obţin elevii în timpul liceului şi performanţele de la bacalaureat. Mi se pare un rău major ce se întâmplă. Examenul de bacalaureat trebuie să fie examenul de final de liceu, dar care să nu fie esenţa accesului la facultate”, a completat Oana Badea.
Mai mult, aceasta consideră că examenul de bacalaureat a fost „pervertit” în momentul în care unele facultăţi au decis să admită elevii pe baza notei de la bacalaureat. Fără a formula o părere fermă legată de acest mod de admitere, Oana Badea a spus că examenul de admitere ajută la selectarea viitorilor studenţi şi impune o anumită calitate a fiecărei unităţi de învăţământ.
Rectorul Universităţii Bucureşti: Sistemul de educaţie este decredibilizat, iar resursa umană demotivată
Ceva mai succint, rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru, a declarat pentru REALITATEA.NET că „examenele naţionale pot fi o bună oglindă a calităţii învăţământului dintr-o ţară „şi că rezultatele la aceste examene depind de seriozitatea cu care sunt organizate. Acesta nu ignoră nici calitatea slabă a elevilor, despre care spune că sunt „candidaţi fără competenţe necesare”, dar argumentează aceste standarde scăzute prin faptul că „sistemul de educaţie este decredibilizat, resursa umană este demotivată şi depreciată, iar proiectul care vedea educaţia un sector prioritar, Pactul Naţional pentru Educaţie, s-a împotmolit între politică şi finanţare”.
„Experienţa reformelor americane arată că trebuie realizată o ierarhizare în termeni de evaluare şi retribuţie între profesori şi instituţie şi că trebuie organizate proiecte prioritare. Până atunci, declinul educaţiei poate fi oprit numai prin măsuri locale”, a conchis Ioan Pânzaru.
