Plantele aromatice și medicinale, cultivate tot mai mult în Cluj

Fermierii clujeni investesc tot mai mult în cultivarea plantelor aromatice și a celor care produc valoare adăugată mare. Așa ar fi busuiocul, dar și lavanda. Este vorba de plante folosite deopotrivă în gastronomie și în industria cosmeticelor. 

Cultivarea plantelor aromatice și medicinale a renăscut în județul Cluj. Și aceasta pentru că a crescut numărul producătorilor de cosmetice și de produse pentru sănătate, de la ceaiuri la tincturi și creme de protecție. Acest lucru înseamnă că fermierii care cultivă plante aromatice își pot vinde foarte ușor producția, cu un profit semnificativ. La renașterea acestui tip de agricultură a contribuit decisiv Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, spune reprezentanta universității clujene, Florica Mănuțiu.

O cultură tot mai răspândită este cea de lavandă. În comuna Bonțida, ferma înființată de Anca Șerpar atrage și foarte mulți turiști, mai ales în perioada festivalurilor TIFF și Electric Castle, potrivit Radio România Actualități.

Acest tip de cultură oferă un profit semnificativ mai mare decât cultivarea plantelor precum cartofii și porumbul. Plantele alimentare reprezintă o cultură rentabilă atunci când sunt crescute pe suprafețe mari. Însă plantele aromatice reprezintă o opțiune viabilă pentru micii fermieri, care le cultivă în satele din jurul marilor orașe.

Noua hartă a culturilor: lavanda rămâne regina, dar apar noi pretendenți

Dacă în urmă cu un deceniu lavanda era o curiozitate botanică, în 2026 aceasta a devenit o cultură deja banală. Totuși, diversificarea este cuvântul de ordine al acestui sezon.

• Lavanda (Lavandula angustifolia): Rămâne lider în preferințe datorită cererii constante din industria cosmetică și a uleiurilor esențiale.

• Gălbenelele (Calendula officinalis): O cultură „de aur” pentru micile ferme familiale, datorită perioadei lungi de înflorire și a cererii masive din industria farmaceutică.

• Menta și roinița: Acestea au devenit vedetele culturilor bio, exportate masiv către marile lanțuri de ceaiuri organice din Europa de Vest.

Tehnologia în câmp: de la seceră la distilare automatizată

Anul 2026 a adus o maturizare tehnologică necesară. Fermierii au înțeles că exportul de plantă uscată la vrac aduce profituri minime, iar miza este acum procesarea locală.

• Distileriile mobile: Unitățile de distilare de ultimă generație pot fi acum transportate direct pe câmp, unde extrag uleiurile esențiale imediat după recoltare, ceea ce păstrează proprietățile volatile la un nivel optim.

• Recoltarea mecanizată: Lipsa forței de muncă a dus la achiziția de utilaje specializate care pot recolta hectare întregi de flori într-un timp record, fără a deteriora calitatea plantei.

Economia „aromatică”: cât câștigă fermierii cu adevărat?

Investiția într-un hectar de plante aromatice este mai mare decât în culturile clasice, dar amortizarea este rapidă. În 2026, un hectar de lavandă bine întreținut poate genera un venit brut între 8.000 și 12.000 de euro, în funcție de calitatea uleiului extras.

Certificarea BIO: pașaportul către piața globală

În 2026, diferența dintre subzistență și succes o face eticheta „Organic”. Uniunea Europeană subvenționează masiv trecerea la agricultura ecologică, iar plantele aromatice din România sunt printre cele mai căutate pe piața germană și franceză datorită solului bogat și a utilizării reduse a pesticidelor în trecut.

Agroturismul: câmpurile care atrag „like-uri” și turiști

Un fenomen interesant al ultimilor ani este fuziunea dintre agricultură și turism. Festivalurile de lavandă sau atelierele de recoltare a trandafirilor de dulceață au devenit destinații de weekend pentru mii de orășeni. Fermierii și-au transformat proprietățile în platouri foto și spații de relaxare, ceea ce adăugă o nouă linie de venit afacerii lor.

Asociația GAL Napoca Porolissum a lansat proiectul EMPOWER