Sunt un liberal. Am dorit însă întotdeauna ca în Ardeal şi Banat, să existe o mişcare puternică creştin-democrată. Din istorie şi cultură generală ştiu că creştin-democraţia este doctrina, partidul care face carieră în istoria modernă a Europei.
La sfârşitul lui august, 2011, am făcut o vizită de o seară, în Vişeul de Jos, Maramureş, la casa, de acum prietenul meu, Doru Năsui. Doru este maramureşan. Îşi iubesşte mult ţinutul natal, cultura şi oamenii din nordul Ardealului. S-a născut dupa ce mama lui a făcut 5 ani puşcărie în închisorile comuniste. A fost închisă pe motiv că se trăgea din familie burgheză şi “era un pericol pentru orânduirea socialistă”. Doru a fugit de comunism în 1986. Locuieşte în Chicago, are propria afacere în IT, munceşte enorm şi este multimilionar. În casa lui din Vişeu de Jos am întâlnit persoane apropiate familiei Năsui; pe Grigore, fratele lui Doru, ambii fondatori ai Băncii Transilvania, pe sora lui, un prieten medic din Timişoara, mulţi alţii. Am vizitat biserica de pe dealul de lângă casa natală, care este şi capela familiei. Este o bisericuţă Greco-Catolică foarte frumoasă. Există o linişte şi o pace în care trebuie să te reculegi. De la biserica familiei se văd două masive măreţe, impunatoare, care păzesc Ardealul. Sunt Pietrosul Rodnei şi Tibleşul. Am fost pe amândoua şi am dormit pe culmile lor de mai multe ori. Doru Năsui îmi povesteşte că fiind la Bucureşti, a fost chemat de un ministru, care a solicitat bani, în vederea susţinerii unei mişcări creştin-democrate. Nu ştiu ce a răspuns Doru. Dar ca să doreşti implicarea unui ardelean în politică, trebuie să fi fost pe Pietrosul Rodnei şi Ţibleş. Acest ministru şi alţii din Bucureşti sau de aiurea, mai trebuie să ştie, că pe cer senin, privind de pe Pietrosul Rodnei şi Tibleş, se văd Munţii Apuseni şi întreaga Transilvanie. Eu le-am văzut. Cred în viitorul creştin-democrat al Ardealului şi Banatului cum cred în existenţa veşnică a munţilor noştri.
