Cel mai vechi muzeu din România a găzduit Festivalului Cartofului. Palatul Brukenthal din Sibiu a oferit, astfel, cadrul necesar pentru o incursiune în gastronomia Transilvaniei. Și aceasta în condițiile în care cultura cartofului a fost adusă în această regiune chiar de către baronul Samuel von Brukenthal, ctitorul palatului sibian și guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei timp de un deceniu. Evenimentul a avut loc sub egida Historic Cafes Route.
Concret, curtea Palatului Brukenthal a fost sâmbătă, 30 august, gazda unei manifestări culturale inedite: Festivalul Cartofului, un eveniment care a reunit gastronomia, patrimoniul european și spiritul vizionar al baronului Samuel von Brukenthal într-un cadru baroc de excepție.
Organizat de Muzeul Național Brukenthal, în parteneriat cu rețeaua europeană Historic Cafés Route, evenimentul s-a desfășurat în cadrul programului Rutele culturale ale Consiliului Europei și a propus publicului o incursiune captivantă în istoria cartofului – o plantă adusă din Lumea Nouă, dar care a devenit în timp o rădăcină esențială a culturii culinare transilvănene.
Președintele Historic Cafés Route, Arnold Klingeis, a oferit o declarație emoționantă în cadrul ceremoniei oficiale: „Este de datoria noastră să cultivăm și să transmitem această istorie. Să o ducem mai departe – nu doar în muzee sau arhive, ci și în grădinile, școlile, restaurantele și festivalurile noastre. Cartoful nu are strălucirea măslinului mediteranean sau misterul condimentelor orientale – dar a hrănit generații întregi și a consolidat legătura oamenilor cu pământul lor. Vă invit să privim acest simplu cartof ca pe ceea ce este cu adevărat: o rădăcină a Transilvaniei”.
În același context, Arnold Klingeis a transmis un mesaj de felicitare administrației locale din Sibiu: „În numele Consiliului Europei și al Programului Rutelor Culturale, transmitem felicitări și întreaga noastră admirație administrației Municipiului Sibiu și Consiliului Județean Sibiu pentru această distincție deosebită. În cadrul unei competiții care a reunit mii de orașe europene cu patrimoniu și tradiții valoroase, Sibiul a fost desemnat oraș-model pentru promovarea turismului cultural și durabil”.
„Această recunoaștere este cu atât mai semnificativă în contextul Directivei Consiliului Europei – Sibiu 2019: Cultural Routes FOR Cultural Tourism, care a reafirmat angajamentul european față de dezvoltarea sustenabilă a turismului prin valorificarea patrimoniului comun. Sibiul reflectă exemplar această viziune europeană, devenind un spațiu viu al dialogului intercultural, al inovației în turismul responsabil și al punerii în valoare a moștenirii culturale, într-un mod care inspiră întreaga Europă”, a adăugat Arnold Klingeis
Muzeul Național Brukenthal este cel mai vechi muzeu din România și unul dintre cele mai vechi din Europa Centrală și de Est, inaugurat oficial în anul 1817. Fondat pe baza colecțiilor baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei în secolul al XVIII-lea, muzeul este găzduit în fostul palat baroc al acestuia, situat în Piața Mare din Sibiu. Colecțiile de artă ale baronului transilvănean puteau fi vizitate încă din 1790, cu patru ani înainte de deschiderea Muzeului Louvre din Paris. Astăzi, muzeul reunește colecții remarcabile de artă europeană, artă românească, carte rară, istorie, științele naturii și este un reper cultural esențial al patrimoniului transilvănean și european.
Directorul interimar al muzeului sibian, Raluca Teodorescu, a oferit o declarație în cadrul ceremoniei oficiale in cadrul căruia a transmis o invitatie conducerii Programului Rutelor Culturale de la Luxemburg pentru a vizita Muzeul National Brukenthal din Sibiu: “Ne bucurăm să amintim, în acest context, că Muzeul Național Brukenthal a fost recent inclus în Rutele Farmaciilor Istorice ale Consiliului Europei – o recunoaștere internațională a patrimoniului nostru unic și a contribuției culturale pe care o reprezentăm. Totodată, privim cu speranță către viitor și către posibilitatea de a deveni parte a Viei Habsburg, o altă rută culturală europeană de prestigiu, care ar aduce muzeul nostru într-o rețea și mai vastă de valori și colaborări”.
“În acest spirit, adresăm o călduroasă invitație domnului Rui Gomes, Secretarul General al Rețelei Rutelor Culturale ale Consiliului Europei, să viziteze Muzeul Național Brukenthal și să ne fie alături în aceste demersuri care onorează moștenirea europeană comună”, a adăugat Raluca Teodorescu.
“Ne bucurăm să amintim, în acest context, că Muzeul Național Brukenthal a fost recent inclus în Rutele Farmaciilor Istorice ale Consiliului Europei – o recunoaștere internațională a patrimoniului nostru unic și a contribuției culturale pe care o reprezentăm. Totodată, privim cu speranță către viitor și către posibilitatea de a deveni parte a Via Habsburg, o altă rută culturală europeană de prestigiu, care ar aduce muzeul nostru într-o rețea și mai vastă de valori și colaborări”, a mai spus directorul interimar al muzeului sibian
“Adresăm mulțumiri cordiale Historic Cafés Route și tuturor partenerilor care ni s-au alăturat în acest demers, consolidând punți culturale și europene ce dau sens moștenirii noastre comune”, a încheiat Raluca Teodorescu.
Atmosfera evenimentului a fost întregită de o degustare de rețete speciale pe bază de cartof, concepute de Marius Rafa (Pardon Café, membru in Historic Cafés Route), care a demonstrat versatilitatea culinară a acestui ingredient și a pus în valoare moștenirea gastronomică transilvăneană într-o formă contemporană.
În acest context, Marius Rafa, organizatorul prezentării culinare la Muzeul National Brukenthal, a menționat: „Cartoful este un ingredient cu o istorie modestă, dar cu o forță culinară incredibilă. Prin acest festival, nu doar că celebrăm gustul lui, ci și parcursul său istoric – de la suspiciune la prezență nelipsită în orice bucătărie. Am vrut ca fiecare rețetă prezentată aici să spună o poveste: a pământului, a oamenilor, a tradiției. Să gătești pe sobe de fier, în curtea unui palat baroc, este o întoarcere în timp, dar cu un gust care vorbește despre prezent și viitor. Bucătăria e, în fond, un limbaj universal – și cartoful, un dialect pe care toți îl înțeleg”.
Festivalul a marcat, totodată, o premieră culturală: primul eveniment din Sibiu desfășurat în cadrul rutelor culturale europene sub egida Consiliului Europei in cadrul unui muzeu, reflectând angajamentul orașului față de valorificarea patrimoniului și dialogul intercultural.
Pictorul avrigean, Mircea Codrea, a înnobilat evenimentul printr-un gest de profunzime artistică: prezentarea, în fața invitaților și vizitatorilor Muzeului Brukenthal, a unei reinterpretări plastice a celebrei lucrări semnate de Vincent van Gogh – „Mâncătorii de cartofi”. Această intervenție artistică a completat tema evenimentului, cu un omagiu vizual modestiei și forței simbolice a cartofului în istoria europeană – nu doar ca aliment, ci ca element al identității culturale.
Prin această inițiativă, Historic Cafés Route si Muzeul Național Brukenthal reconectează trecutul cu prezentul și oferă publicului o experiență care îmbină istoria cu gustul și cultura vie.
Cartoful este una dintre cele mai apreciate alimente din istoria umanității. Originea sa genetică a fost identificată în Munții Anzi, din America de Sud. Această plantă a fost adusă în Europa în jurul anului 1540, de către spanioli.
La început, în Europa, cartoful era cultivat în calitatea sa de plantă ornamentală. Doar tuberculii de cartof erau folosiți pentru hrana vitelor. Un farmacist francez, înrolat în armată, Antoine-Augustin Parmentier, a fost luat prizonier de către prusaci și, în perioada prizonieratului, a fost hrănit în fiecare zi cu cartofi fierți. Revenit în Franța, el a început să promoveze tuberculii de cartof în calitate de aliment.
În acest demers, el s-a bucurat de sprijinul Regelui Ludovic al XVI-lea, care purta flori de cartof la butonieră. Tot Regele Franței, a pus să fie păzite ziua ogoarele de cartofi de la marginea Parisului, iar noaptea, locuitorii capitalei franceze erau încurajați să fure cartofi. În 1771, Academia de Medicină din Paris a concluzionat că această plantă nu este dăunătoare pentru om.
În prezent, la nivel mondial, există peste 5.000 de soiuri de cartofi. Aproximativ 3.000 dintre acestea se regăsesc în Anzi. Tot acolo pot fi găsite și peste 200 de soiuri sălbatice de cartofi, cu mare valoare genetică pentru ameliorarea soiurilor cultivate și pentru adaptarea lor la schimbările climatice.
