Republica de la Ploieşti s-a născut din întâlnirea a două grupări de conspiratori. Acestea erau formate mai ales din liberali radicali, care contribuiseră şi la înlăturarea de pe tron a lui Alexandru Ioan I Cuza. Acum, conspiratorii erau nemulţumiţi de domnitorul Carol I.
Republicanii de la Ploieşti erau nemulţumiţi de instabilitatea politică. În primii ani de domnie ai lui Carol I, instabilitatea politică era atât de mare, încât durata medie a unui guvern era, la fel ca şi acum, mai mică de 7 luni. Conspiratorii erau convinşi că vor reuşi să îl detroneze pe Carol I, să ocupe telegraful, să preia comanda armatei şi să schimbe regimul politic în România.
Principalul personaj al revoltei era un fost ofiţer, Alexandru Candiano-Popescu. Conspiratorii erau filofrancezi şi erau convinşi că războiul din 1870 dintre Franţa şi Prusia avea să se încheie cu victoria Franţei. Ei socoteau că ar fi fost rău ca încheierea păcii să găsească un Hohenzollern pe tronul României, deşi Carol I era nepotul împăratului francez Napoleon al III-lea.
Drept urmare, conspiratorii conduşi de Alexandru Candiano-Popescu au ocupat în Ploieşti prefectura şi telegraful, iar clopotele bisericilor au început să bată. În centrul Ploieştiului s-au strâns 3.000 de oameni. Alexandru Candiano-Popescu le-a oferit oamenilor un fake news avant la lettre: el a citit o presupusă telegramă care anunţa că domnitorul Carol I ar fi abdicat, că ţara ar fi condusă de o regenţă condusă de Nicolae Golescu, iar Ion C. Brătianu ar fi devenit ministru de Război şi că el însuşi ar fi fost numit prefect de Prahova.
Cum s-a terminat complotul aflaţi din Pagina de istorie.
