A renunţat la posibilitatea de a deveni preot, pentru că era îndrăgostit de ştiinţă. A mers la Cluj unde a studiat la Facultatea de Medicină. În 1910, a obţinut doctoratul şi a devenit asistentul renumitului profesor Zsigmond Purjesz.
Iuliu Haţieganu a devenit şi practician, în Clinica Medicală III din Cluj. În timpul Primului Război Mondial, a avut ocazia să îngrijească mulţi răniţi. În anul 1918, a participat, în calitate de delegat al tineretului universitar din Cluj, la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, care a votat Unirea Transilvaniei cu România. Alături de el se afla şi fratele său, eminentul jurist şi om politic Emil Haţieganu. Întorşi la Cluj, cei doi fraţi s-au implicat în organizarea Universităţii româneşti din capitala Transilvaniei, după ce profesorii Universităţii Franz Jozef au refuzat să depună jurământul de credinţă faţă de Regele Ferdinand I al României şi au plecat în refugiu la Seghedin.
Amândoi fraţii Haţieganu au devenit profesori. Iuliu Haţieganu a fost primul decan al Facultăţii de Medicină şi, la 34 de ani, a ţinut prima prelegere universitară medicală în limba română din Transilvania. Iuliu şi Emil Haţieganu au devenit decani la Medicină, respectiv Drept, apoi rectori ai Universităţii Regele Ferdinand I. De asemenea, amândoi au devenit miniştri în diferite guverne susţinute de PNŢ, cu acordul prietenului lor, Iuliu Maniu.
Iuliu Haţieganu a cumpărat la marginea de atunci a Clujului un teren de 25 de hectare, pe care l-a donat universităţii pentru amenajarea parcului sportiv care îi poartă azi numele. Iuliu Haţieganu a fost numit membru al Academiei Române.
Emil Haţieganu a fost ales în repetate rânduri în Parlament şi a fost numit vicepreşedinte al PNŢ pentru Transilvania şi Banat. După izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial şi ocuparea Transilvaniei de Nord de către Ungaria, Emil Haţieganu a devenit liderul politic al românilor din acest teritoriu. În 1 septembrie 1944, a fost arestat de Gestapo, pentru că germanii se temeau că va organiza o revoltă.
A fost eliberat în 1945 şi a fost ales şi el membru al Academiei Române, însă a intrat în vizorul Securităţii. Comuniştii l-au arestat în repetate rânduri pe Emil Haţieganu, iar pe Iuliu Haţieganu l-au exclus din Universitate.
În anul 1952, liderul sovietic Stalin suferea de o boală de inimă şi a cerut să fie tratat de cei mai buni medici din lume. Ambasadorul sovietic i-a cerut lui Iuliu Haţieganu să îl consulte pe Stalin, dar acesta a refuzat, pentru că fratele său se afla în închisoare.
Citiţi mai multe pe RFI.ro.