Pantelimon Halippa s-a născut în anul 1883, în satul Cubolta, ţinutul Soroca, din Basarabia. După ce a absolvit Seminarul Teologic din Chişinău, în anul 1904, a decis să renunţe la o posibilă carieră ecleziastică şi s-a înscris la Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii din Dorpat, din Estonia de azi.
Însă Pantelimon Halippa a fost nevoit să se întoarcă la Chişinău, după doar un an, pentru că participase la Revoluţia din 1905, care dorea să înlocuiască absolutismul ţarist cu un regim de monarhie constituţională.
Acasă, el a colaborat cu revista Basarabia, în care a publicat cântecul patriotic Deşteaptă-te, române! Drept urmare, a început să fie persecutat de autorităţile ţariste şi s-a refugiat la Iaşi, unde a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie.
În anul 1913, a putut să revină la Chişinău, unde a început să publice ziarul Cuvânt Moldovenesc. Pantelimon Halippa a avut de îndurat şicane, pentru că milita pentru Unirea Basarabiei cu România.
În anul 1917, după abdicarea ţarului Nicolae al II-lea, Pantelimon Halippa a creat Partidul Naţional Moldovenesc şi a fost ales deputat în Parlamentul din Petrograd. În capitala Rusiei, el a negociat dreptul românilor basarabeni la autodeterminare, cu Kerenski, Lenin şi Troţki. A revenit la Chişinău, unde a fost ales vicepreşedinte, apoi preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia care îşi regăsise autonomia.
În această calitate, Pantelimon Halippa a obţinut votarea Unirii Basarabiei cu Regatul României. Gestul său era să îl coste viaţa, pentru că soldaţii bolşevici au încercat să îl asasineze. Pantelimon Halippa a fost însă protejat de Armata Regală Română. El a luat parte, în 1918, şi la adunările din Cernăuţi şi Alba Iulia, care au decis Unirea Bucovinei şi a Transilvaniei cu România.
După Unire, el a devenit ministru pentru Basarabia. A unit partidul fondat de el cu Partidul Ţărănesc şi cu Partidul Naţional Român, condus de Iuliu Maniu. Astfel, s-a format PNŢ, în conducerea căruia a rămas eroul basarabean.
Citiţi mai multe pe RFI.ro.
