În perioada interbelică, Partidul Comunist a fost o formaţiune politică marginală, fără prea mulţi aderenţi. Declanşarea marii crize economice din 1929 a provocat mari probleme sociale, iar comuniştii au vrut să câştige capital politic din aceste nemulţumiri. În anul 1933, erau deja în vigoare o serie de măsuri dure luate de Guvern, printre care cea mai contestată era aplicarea aşa-numitelor curbe de sacrificiu, adică reducerea salariilor cu 25 la sută.
Pentru angajaţii Atelierelor CFR Griviţa existau motive suplimentare de nemulţumire, pentru că reprezentanţii conducerii i-au înştiinţat pe muncitori că îşi vor primi lefurile doar dacă vor dovedi că şi-au achitat impozitele în ultimii trei ani. Atmosfera era înrăutăţită de agitaţiile comuniştilor care încercau să formeze sindicate paralele celor controlate de social-democraţi.
În luna februarie, muncitorii au intrat în grevă. Administraţia Atelierelor CFR Griviţa i-a invitat la negocieri. Cele mai multe dintre revendicările muncitorilor au fost acceptate, iar liderii sindicatelor social-democrate au anunţat încheierea grevei. Însă liderii comunişti doreau sânge. Ei au format un comitet de fabrică, asemănător sovietelor din Rusia anului 1917. Comuniştii au făcut presiuni şi i-au intimidat pe muncitorii care şi-au reluat lucru, iar în cele din urmă i-au forţat să reintre în grevă, în 15 februarie. Printre liderii comunişti implicaţi se numărau Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi Ilie Pintilie.
În data de 16 februarie, subsecretarul de stat de la Ministerul de Interne, Armand Călinescu, a ordonat Jandarmeriei să intervină în forţă pentru a pune capăt grevei. Atunci când jandarmii au apărut la porţi, comuniştii au început să tragă spre ei focuri de revolver. Gardianul public Ion Chiriţă a fost împuşcat în cap. Jandarmii au dat un termen de cinci minute muncitorilor să se disperseze. Mulţi au refuzat. Jandarmii au tras un foc de avertisment în aer, apoi două salve. Au fost ucise şapte persoane, iar 30 au fost rănite. Un tânăr, Vasile Roaită, care fusese ucis de un glonţ ricoşat, a fost transformat ulterior de propaganda comunistă în erou al clasei muncitoare. Sute de muncitori au fost arestaţi. Liderii comunişti au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la ani grei de închisoare.
Aflaţi ce credea şi scria despre sine Gheorghe Gheorghiu Dej, după revolta de la Atelierele Griviţa, din Pagina de istorie.
