Aurel Vlaicu s-a născut în anul 1882, la Binţinţi, în comitatul Hunedoarei. Şi-a făcut studiile primare în satul său natal, apoi a urmat cursurile liceului confesional calvin din Orăştie. Pasiunea sa pentru tehnică i-a convins pe profesori că tânărul elev român nu este potrivit pentru a urma Teologia, Dreptul sau alte studii umaniste. Astfel că l-au încurajat să se dedice studiilor inginereşti.
Aurel Vlaicu a studiat la Universitatea Politehnică din Budapesta, apoi la Şcoala Superioară Tehnică din München. În anul 1907, a obţinut diploma de inginer. Debutul în această profesie şi l-a făcut la uzinele Opel. A încercat să îi convingă pe şefii săi că este capabil să construiască un avion, însă aceştia nu l-au crezut. Drept urmare, Aurel Vlaicu a început pe cont propriu să construiască un planor la cele mai înalte standarde ale epocii sale. În Hunedoara a construit un planor, cu care a efectuat o serie de zboruri.
În 1909 s-a mutat la Bucureşti şi a început să îşi construiască avionul mult visat, care a primit numele de Vlaicu I. Avionul a fost construit la Arsenalul Armatei, după ce Aurel Vlaicu îl convinsese pe Principele Moştenitor Ferdinand I al României, viitorul Rege al Marii Uniri, că planurile sale sunt viabile. Avionul a avut performanţe remarcabile, iar Aurel Vlaicu a reuşit să construiască un nou avion, şi mai bun, pe care l-a botezat Vlaicu II. Cu acesta a reuşit să se impună în concursuri internaţionale, care i-au adus faimă în toată lumea.
Citiţi cum a murit Aurel Vlaicu, citiţi pe RFI.ro.
