Principele Wilhelm de Wied s-a născut într-una dintre cele mai ilustre familii germane. La îndemnul rudelor sale, a devenit ofiţer în armata germană.
În anul 1913, în contextul Războaielor Balcanice, pe harta Europei a apărut un nou stat, Albania. Recunoaşterea independenţei albaneze a fost complicată, deoarece Marile Puteri aveau interese divergente. Rusia, Serbia şi Italia doreau să controleze Albania, la fel ca şi Austro-Ungaria şi Germania. În acest context, Regina Elisabeta a României a propus candidatura nepotului său, Wilhelm, la coroana albaneză.
Aceasta a fost aproape imediat acceptată, pentru că Marile Puteri erau încurajate în această decizie de succesul obţinut de Regele Carol I în transformarea României într-un stat modern. Principele Wilhelm avea avantajul că era susţinut de Germania, ţara care domina Europa Centrală, şi de România, ţara care domina Balcanii. De asemenea, el era neutru faţă de forţele politice din Albania. Chiar şi faptul că era de religie protestantă era un atu, pentru că putea fi echidistant faţă de cele trei mai comunităţi religioase din noua sa ţară: musulmanii, ortodocşii şi catolicii.
Wilhelm de Wied a acceptat să devină principe al Albaniei în februarie 1914, însă nu a avut răgazul necesar să îşi consolideze domnia. Albania era măcinată de numeroase conflicte interne, care se transformau uneori în lupte deschise între diferitele grupări.
Izbucnirea Primului Război Mondial a complicat situaţia şi mai mult, iar Wilhelm de Wied a plecat în Germania în 2 septembrie 1914. În timpul Primului Război Mondial a luptat în armata imperială germană, iar în 1917 a cerut să fie repus pe tron.
Aflaţi dacă Wilhelm de Wied a fost sau nu pus pe tron, din Pagina de istorie.
