Banca Angliei a fost fondată în anul 1694. Este cea de-a opta bancă din lume, din punctul de vedere al vechimii. Scopul iniţial al acestei bănci era acela de a procura fonduri pentru Regele Wilhelm de Orania sau William al III-lea al Angliei.
Regele avea nevoie de bani pentru a reconstrui flota Angliei, iar banca a reuşit să strângă şi să îi ofere un împrumut de 1,2 milioane de lire sterline. Cu ajutorul acestor bani, Regele Wilhelm a reuşit să creeze nucleul flotei care a transformat Anglia în prima putere navală a lumii şi care i-a oferit, totodată, posibilitatea de a controla cel mai mare imperiu colonial.
Iniţial, banca trebuia să funcţioneze doar 10 ani, iar după recuperarea sumelor împrumutate regelui, ea ar fi urmat să fie dizolvată. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în 1709, după formarea Regatului Unit al Marii Britanii, prin unirea coroanelor Angliei şi Scoţiei, rolul băncii a devenit şi mai important. Banca avea posibilitatea de a acorda împrumuturi cu dobândă, de a încasa comisioane şi de a depozita aur şi alte valori.
În 1734, Banca Angliei s-a mutat în actualul său sediu, care a fost reconstruit parţial în secolul XX. De asemenea, Banca Angliei a primit dreptul să emită monede şi bancnote. Ca o curiozitate, în prezent, Banca Angliei are dreptul exclusiv de a emite bani pentru Anglia şi Ţara Galilor, însă în Regatul Unit există opt bănci care au acest drept, inclusiv bănci private din Scoţia şi Irlanda de Nord; aceste emisii de bani trebuie, evident, să respecte reguli stricte, fixate de Banca Angliei.