Comunicat de presă al Centrului Regional de Supraveghere Ecologică „Munţii Apuseni” cu privire la proiectul unei investiţii imobiliare in Padiş, zonă protejată
Pentru a masca un „mega-tun imobiliar” un grup de oameni de afaceri conduşi de Popa Viorel prin S.C. Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante „Padiş” S.R.L. (SC CTHRP SRL) a iniţiat demersuri pentru un proiect sub masca realizării unei aşa-zise staţiuni de schi în inima Parcului Natural Apuseni (PNAp), în zona Padiş. Terenul (85,94 hectare) pe care se propune construirea acestei aşa-zise staţiuni este situat, conform OM 552/2003 şi a hărţii publicate pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) şi în Monitorul Oficial, pe teritoriul Zonei de Conservare Specială a Parcului Natural Apuseni (zonă de protecţie integrală conform OUG 572007), zonă în care sunt interzise cu desăvârşire activităţile de construcţii-investiţii cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale, conform OUG 57 art. 22 alin (5) lit b) şi a ajuns în proprietatea acţionarilor într-un mod suspect prin trei schimburi de teren aprobate de Consiliul Local al Comunei Lazuri de Beiuş (HCL 12/20.02.2003, HCL 28/12.05.2006, HCL 31/31.08.2007), atrage atenţia diferenţa de teren dată la schimb- 85,94 ha faţă de 42,37 ha primite. În privinţa fondurilor guvernamentale pe care CTHRP speră să le primească: la iniţiativa Ministerului Turismului a fost adoptată legea 526/2003 pentru programul „Superschi în Carpaţi”. În varianta iniţială a legii, zona Padiş nu era, după cum e normal, fiind o arie naturală protejată, inclusă în acest program. Ca urmare a unui lobby al persoanelor interesate, zona Padiş a fost introdusă în lista destinaţiilor fondurilor guvernamentale în baza programului „Superschi / Focus Schi în Carpaţi” (legea 41/2006).Proiectul Padiş-Lazuri
Proiectul aduce grave prejudicii unei arii naturale protejate unice- carstul împădurit PADIŞ, fiind şi în totală contradicţie cu statutul de arie protejată avifaunistică, rezolvările propuse pentru diverse chestiuni tehnice şi problemele de mediu conexe acestui proiect vor duce, dacă vor fi aplicate, la fracţionarea unor habitate prioritare şi culoare ecologice, dezechilibre privind freaticul carstic şi distrugeri iremediabile ariilor naturale protejate, culminând cu punerea în pericol a rezervaţiei ştiinţifice- MOLHAŞURILE DE LA IZBUCE. Pârtiile ar afecta şi Biserica Moţului, care este declarată rezervaţie naturală prin Legea 5/2000.
. În plus, el nu este nici benefic din punct de vedere economic populaţiei din raza celor cinci comune pe teritoriul cărora se află zona propusă pentru dezvoltare a proiectului, beneficiarii principali fiind acţionarii S.C. CTHRP S.R.L., care vor face nu doar o afacere imobiliară profitabilă, ci au şi perspectiva să beneficieze de fonduri structurale şi de fonduri alocate de guvern, prin sprijinul activ, manifestat deschis, al unor persoane din conducerea judeţului şi chiar din guvern.
Valoarea ştiinţifică şi de patrimoniu a zonei
Această zonă (molhaşurile / turbăriile de la Izbuce), se numără printre primele 5 ca importanţă ştiinţifică din S-E Europei. Ea este investigată ştiinţific de către echipe de cercetători din ţară şi străinătate, sprijinite cu fonduri naţionale şi UE. Importanţa ştiinţifică a acestei zone este arătată şi confirmată de documente emise de autorităţi competente şi cu atribuţii decizionale în domeniu APNAp (Plan management), Consiliul Ştiinţific al PNAp, Academia Română, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” şi Institutul de Cercetări Biologice din Cluj- care a redactat studiul pentru declararea ca arie naturală protejată a PNAp.
Există 35 de tipuri de habitate protejate- dintre care 7 prioritare- 6110, 6210, 6230, 7110, 9180, 91D0, 91E0; 13 specii de mamifere- 1 prioritară- Canis lupus; 3 specii de reptile şi amfibieni; 10 specii de nevertebrate- 3 prioritare- Austropotamobius torrentium, Callimorpha quadripunctaria; 4 specii de plante- 1 prioritară Campanula seratta
Cronologia evenimentelor
S.C. Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante „Padiş” S.R.L.:
• a forţat introducerea în Zonă de Dezvoltare Durabilă (zonă în care se permit construcţiile) a suprafeţei de teren aferentă „staţiunii” eşuând, Consiliul Ştiinţific respingând solicitarea- Hot. 35/15.02.2008
• a obţinut de la Ministerul Mediului adrese cum că suprafaţa de teren aferentă „staţiunii” nu s-ar afla în Zonă de Conservare Specială semnate TOATE de Silviu Megan
• a obţinut o hartă vizată de Oficiul pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor prin Calamar Francisc, de Consiliul Judeţean Bihor prin Ştefan Seremi vicepreşedinte, de Ministerul Mediului- Direcţia Biodiversitate prin Silviu Megan în care suprafaţa de teren aferentă „staţiunii” este scoasă în afara Zonei de Conservare Specială
• a iniţiat demersurile pentru obţinerea avizului de mediu în 2006, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului a considerat în conformitate cu legea că proiectul se situează în Zonă de Conservare specială, solicitarea fiind respinsă şi clasată la începutul anului 2010
• a obţinut un nou Certificat de Urbanism de la Consiliul Judeţean Bihor (pe baza adreselor ilegale de la Ministerul Mediului semnate de Silviu Megan şi a hărţii ilegale vizate de OCPI)
• a iniţiat scoaterea din circuitul agricol şi silvic a terenurilor aferente „staţiunii” obţinând adrese de la SC ECOSILVA SRL şi OS Codrii Beiuşului RA, respectiv Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoarea Oradea (care a dat un simplu aviz în care precizează că NU ţine loc de APROBARE) şi Consiliul Judeţean Bihor
• a obţinut Hotărârea de Consiliu Local 38/2010 a comunei Budureasa pentru introducerea în itravilan a suprafeţei de teren aferente „staţiunii” (pe baza adreselor ilegale de la Ministerul Mediului semnate de Silviu Megan şi a hărţii ilegale vizate de OCPI)
• a obţinut viza de legalitate pentru HCL 38 Budureasa de la Prefectura Bihor, deşi prefectul prin SC Oviserga SRL este proprietar a 3900 mp de teren în zona „staţiunii”
• a solicitat avizul de mediu pentru Planul de Urbanism Zonal care poate permite acordarea Autorizaţiilor de Construire, APM Bihor prin Decizia din 22 decembrie 2010 încadrează proiectul ca având nevoie de Evaluare de mediu
SC Centrul Regional de Supraveghere Ecologică Munţii Apuseni (CRSE):
• a iniţiat în 2008 Campania UN SINGUR PADIŞ.NATURAL cu scopul- Menţinerea în stare naturală şi în zonă de conservare specială a Zonei Padiş- Lazuri. Blocarea oricăror demersuri care vizează transformarea zonei în ZONĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ /zona de managemnt durabil al activităţilor umane, conform OUG 57/2007.
• a formulat petiţii către Ministerul Mediului cu privire la încercarea de a scoate zona “staţiunii” în afara Zonei de Conservare Specială, a întocmirii în fals a unei hărţi despre zonarea internă a Parcului Natural Apuseni, a unor iniţiative individuale vizând declaraţii scrise a unor membri ai Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni
• a formulat către ARPM Cluj, respectiv APM Bihor petiţii pentru respingerea solicitării SC CTHRP SRL avizului de mediu pentru proiectul “staţiunii”
• a formulat o petiţie către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului cu privire la ilegalitatea demersurilor SC CTHRP SRL pentru aviz de mediu
• a susţinut şi susţine o campanie de presă pe plan local cu privire la ilegalităţile legate de proiectul “staţiunii”
• a sesizat DNA Oradea cu suspiciunea existenţei corupţiei privind HCL 12/20.02.2003, HCL 28/12.05.2006, HCL 31/31.08.2007 a Consiliului Local Lazuri de Beiuş- Bihor
• a obţinut situaţia cadastrală a terenurilor din zona „staţiunii”
• a obţinut date oficiale de la Oficiul Registrului Comerţului privind persoanele juridice deţinătoare de suprafeţe de teren în zona „staţiunii”
• a solicitat în instanţă suspendarea HCL 38 Budureasa
• a solicitat anularea HCL 38 Budureasa
• a solicitat de la APM Bihor respingerea documentaţiei pentru Aviz de mediu pentru PUZ “staţiune”
Preşedinte,
Mihai V. Togor
