Azi încep alegerile care contează cel mai mult: cele pentru desemnarea unui nou Papă. Este vorba de alegeri în care cardinalii sunt doar instrumente ale lui Dumnezeu, deoarece, de multe ori, influența Spiritului Sfânt sfidează logica omenească.
Am văzut, de la moartea Papei Francisc, tot felul de aberații. Unele ziare au făcut liste cu favoriți la tronul pontifical, în condițiile în care alegerea Papei este cu totul altceva decât un concurs de popularitate. Am văzut împărțirea cardinalilor între liberali și conservatori, deși aceste clasificări se referă la științele politice, nu la teologie. În fine, în mulțimea de prostii debitate cu voioșie, am văzut rareori remarci legate de faptul că nici Sfântul Ioan-Paul al II-lea, nici Papa Francisc nu erau ”favoriți” la alegerea ca Papă. Există o lipsă profundă a înțelegerii rolului conclavului și a mecanismelor care determină alegerea unui Suveran Pontif.
De aceea, în ziua în care începe conclavul, mă feresc să fac prognoze, predicții sau profeții. Vă spun doar pentru ce mă rog eu.
Mă rog ca bunul Dumnezeu să îl aleagă pe cardinalul ucrainean Mykola Bychok. Ar fi un lucru extraordinar, care ar echivala cu alegerea lui Ioan-Paul al II-lea în 1978. Atunci, alegerea primului Papă polonez din istorie a zguduit comunismul și a contribuit la dizolvarea Uniunii Sovietice.
Acum, când Ucraina este victima agresiunii ruse, alegerea unui Papă ucrainean ar dovedi claritatea morală a Bisericii Catolice, care este de partea victimelor. Mykola Bychok ar putea contribui la încheierea războiului de agresiune, pentru că ar pune Rusia în lumina pe care o merită: un stat criminal, genocidar, un agresor care nu își respectă promisiunile niciodată și care nu este demn de nici un fel de respect.
Un Papă greco-catolic ar arăta imensa frumusețe a diversității riturilor din Biserica Catolică. El ar sublinia ipocrizia patriarhului Daniel al României, care a transmis condoleanțe doar Bisericii Romano-Catolice la moartea Papei Francisc. În realitate, în Biserica Catolică există 24 de rituri. Cel romano-catolic este doar unul dintre ele. Însă Biserica Ortodoxă Română, ostilă greco-catolicilor, pe care i-a prigonit fără rușine în perioada comunistă, ignoră în mod voit această realitate. Un Papă greco-catolic ar demonstra viabilitatea unirii religioase a creștinilor, care se roagă pentru a se împlini voința Mântuitorului: ca toți să fie una.
Ca reprezentant al unei minorități religioase în Ucraina, dar și ca reprezentant al unui rit minoritar în Biserica Catolică, el ar putea înțelege cel mai bine suferința celor ostracizați din cauza credinței. Ca fost preot misionar, Mykola Bychok ar putea reda Bisericii zelul apostolic de care are atâta nevoie.
Un Papă greco-catolic poate aborda cu mare înțelepciune chestiuni precum cea a celibatului preoților. Nu este vorba de o chestiune de dogmă, ci de disciplină bisericească. Unii prelați de la Vatican nu ar mai putea să îi spună unui greco-catolic că fenomenul preoților căsătoriți este nefiresc. În Biserica Greco-Catolică, regula este căsătoria preoților, nu excepția. În trecut, și episcopii erau căsătoriți. Știm acest lucru din documentele Bisericii Catolice din Islanda colonizată de vikingi.
Mai mult, există pasaje biblice care se referă la soacra primului Papă al Romei, Sfântul Apostol Petru. În plus, un Papă tânăr ar avea timpul necesar, dacă îi va îngădui Dumnezeu, să analizeze alte schimbări de care Biserica Catolică are nevoie, în spiritul aggiornament0-ului decis la Conciliul Vatican II, nu în spiritul unor așa-zise ”reforme” care pot crea rupturi durabile.
Un Papă greco-catolic care a trăit și în Rusia, ca preot misionar, și în Statele Unite ale Americii, ca paroh, și în Australia, ca episcop, ar înțelege provocările cărora trebuie să le facă față azi Biserica Catolică și care diferă de la continent la continent. Mykola Bychok s-a născut în Uniunea Sovietică, a studiat în Ucraina și în Polonia, a fost misionar, superior de mănăstire, paroh, episcop, cardinal. Este și bailif al Ordinului Suveran de Malta, din care cu recunoștință face parte și autorul acestor rânduri. Deși tânăr – are doar 45 de ani – are o profundă înțelegere a vieții.
Bineînțeles, după judecata omenească, șansele alegerii acestui cardinal sunt minime. Însă niciodată, nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu. Să ne rugăm, să sperăm și să reflectăm la nemărginita înțelepciune a lui Dumnezeu!
