Jose Manuel Barroso a declarat: „Miza strategiei Europa 2020 este legată de ceea ce trebuie să facem astăzi şi mâine pentru a reaşeza economia UE pe drumul cel bun. Criza a scos la lumină probleme fundamentale şi tendinţe lipsite de viabilitate pe care nu le mai putem ignora. Europa are un deficit de creştere care ne pune viitorul în pericol. Trebuie să ne rezolvăm în mod decisiv vulnerabilităţile şi să fructificăm numeroasele noastre avantaje. Avem nevoie să construim un nou model economic bazat pe cunoaştere, pe o economie cu un nivel reduse de emisii de carbon şi cu un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă. Această bătălie necesită mobilizarea tuturor părţilor interesate din Europa.” ( http://ec.europa.eu/avservices/home/index_en.cfm)
În primul rând, Europa trebuie să înveţe din experienţa crizei economice şi financiare globale. Economiile noastre sunt intrinsec legate. Niciun stat membru nu poate aborda eficient provocările globale printr-o acţiune izolată. Suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună, iar reuşita ieşirii din criză depinde, prin urmare, de o strânsă coordonare a politicii economice. Imposibilitatea realizării acestui lucru ar putea conduce la un „deceniu pierdut” de declin relativ, la o deteriorare permanentă a creşterii şi la niveluri ridicate de şomaj structural.
În consecinţă, Strategia Europa 2020 propune o viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu şi se bazează pe trei domenii prioritare, care se întrepătrund şi se stimulează reciproc: creşterea economică inteligentă, dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creşterea economică durabilă, promovarea unei economii competitive, cu emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a resurselor; precum şi creşterea economică inclusivă, promovarea unei economii cu un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă, care să genereze coeziune socială şi teritorială.
Progresele realizate în direcţia acestor obiective vor fi măsurate faţă de cinci indicatori de referinţă reprezentativi la nivel UE, pe care statele membre vor fi invitate să le traducă în indicatori de referinţă naţionali care reflectă punctele de plecare:
– 75 % din populaţia în vârstă de 20-64 de ani trebuie să fie angajată.
– 3 % din PIB-ul UE trebuie să fie investit în cercetare şi dezvoltare.
– Obiectivele climatice şi energetice „ 20/20/20” trebuie să fie îndeplinite.
– Ponderea abandonului şcolar timpuriu trebuie să fie sub 10%, iar cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii universitare.
– Trebuie redus cu 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului sărăciei.
Pentru indeplinirea acestor obiective, Comisia propune o agenda Europa 2020 constând dintr-o serie de iniţiative-pilot. Printre acestea:
– O uniune a inovării – reorientarea cercetării şi dezvoltării şi a politicii de inovare către provocările majore, reducând în acelaşi timp distanţă dintre ştiinţă şi lansarea pe piaţă.
– Tineretul în mişcare – creşterea calităţii şi a atractivităţii internaţionale a sistemului european de învăţământ superior, prin promovarea mobilităţii studenţilor şi a tinerilor profesionişti.
– O agendă digitală pentru Europa – asigurarea unor avantaje economice şi sociale durabile printr-o piaţă unică digitală bazată pe internet ultra rapid; toţi europenii trebuie să aibă acces la internet de mare viteză până în 2013.
– O Europa care îşi utilizează eficient resursele – cu emisii reduse de carbon. .
– O politică industrială pentru o creştere economică verde;
– O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă
– Platforma europeană împotriva sărăciei
Obiectivele ambiţioase urmărite de strategia Europa 2020 presupun trecerea la un nou nivel de conducere şi responsabilitate. Comisia invită şefii de stat şi de guvern să îşi însuşească această nouă strategie şi să o aprobe la Consiliul European de primăvară. Rolul Parlamentului European va fi de asemenea amplificat.
Arnaldo Abruzzini, Secretarul General al EUROCHAMBRES, organizaţia europeană a camerelor de comerţ, a spus: „Ca şi în cazul predecesoarei strategiei Europa 2020, strategia Lisabona, semnul intrebării stă deasupra realizării acesteia. Consiliul European este foarte important să demonstreze rigoare şi ambiţie în conducerea implementării şi monitorizării procesului. În cele din urmă, totul se reduce la angajamentul politic.”
Cele cinci ţinte propuse de comisie sunt apreciate de Eurochambres ca fiind un plan de afaceri solid, dar organizaţia arată că aceste priorităţi şi ţinte se vor dovedi lipsite de sens dacă guvernele naţionale nu le urmăresc riguros prin agendele lor naţionale.
Europarlamentarii social-democraţi (Grupul S&D din Parlamentul European) au afirmat miercuri că strategia Comisiei Europene pentru economia europeană în următorii 10 ani -din perspectiva economică, de mediu şi socială- „e lipsită de ambiţie”.
Vicepreşedintele S&D în domeniul afacerilor economice şi sociale, Stephen Hughes a declarat că: „propunerile Comisiei nu sunt suficient de verzi / ecologice şi nici suficient de puternice în materie de slujbe şi politică socială, iar per ansamblu sunt prea timide”.
Hughes a adăugat că: „în ciuda unui angajament binevenit pentru combaterea sărăciei, Comisia nu şi-a folosit niciodată toată energia pentru crearea unei politici sociale puternice. Este clar că avem o sarcină importantă în următorii ani, de a pune oamenii, şi nu piaţa, pe primul loc”.
Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din PE (ALDE) a salutat propunerile Comisiei, spunând că obiectivele propuse sunt „ambiţioase şi realiste”.
Totuşi, grupul a arătat că strategia are nevoie de „mai mulţi dinti” pentru a se asigura că este implementată la nivel naţional. „Accentul din strategia Europa 2020 atinge cu siguranţă coarda potrivită,” a spus liderul ALDE Guy Verhofstadt. Dar el a mai spus că este „convins” că CE trebuie să se afle şi mai mult la cârma şi să ofere şi „beţe” aşa cum oferă „morcovi”.
European Policy Centre, un think-tank bruxellez, a pus sub semnul întrebării dacă UE are uneltele pentru a-şi realiza obiectivele ambiţioase. „Privind ţintele, se pare caă uneltele de realizare se găsesc mai ales la nivelul statelor membre, astfel încât rămâne de văzut cât de mult îşi vor potrivi statele membre acţiunile cu aspiraţiile de această dată.”
Organizaţia ecologistă mondială WWF arată că Europa 2020 arată „puţină ambiţie”. „Salutăm unele dintre elementele mai curajoase precum eficientizarea resurselor, dar nu există destulă ghidare pentru o astfel de strategie pe termen lung,” se arată într-un comunicat al WWF(http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm)
Consultare publică în România pe tema proiectului de strategie „Europa 2020” al Comisiei Europene
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) a lansat, miercuri, 3 martie 2010, un proces de consultare publică pentru fundamentarea poziţiei României faţă de comunicarea „Europa 2020 – o strategie pentru creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă”.
Părţile interesate să participe la procesul de consultare publică pe care îl iniţiază Departamentul pentru Afaceri Europene sunt invitate să îşi transmită, până la data de 9 martie 2010, punctul de vedere asupra comunicării Comisiei, din perspectiva adecvării priorităţilor şi liniilor de acţiune la situaţia României. http://www.dae.gov.ro/
