O vizită in tabăra algerienilor din Cluj

„Tabăra algerienilor din Cluj nu este o tabără propriu-zisă, ci mai mult o adunătură de oameni şi de bărbaţi leneşi. Situată la poalele carierei de nisip don Dâmbul Rotund, <> celor aproape 70 de algerieni, seamănă cu o caravană mică şi săracă ?n repaos. Şapte-opt corturi, adecă mai precis, şapte-opt pânze ?ntinse ţigăneşte, câteva duzini de copii murdari, 2-3 covoare noui, lucruri adunate de pe unde au putut, câteva plapome rupte şi vechi, alături de perne multicolore şi ?nfundate cu fân şi ?ncolo cârpe multe, multe şi pestriţe. De departe, seamănă cu vremelnicele noastre aşezări ţigăneşti.

Lipsesc doar câinii slabi şi jigărâţi, precum şi tradiţionalele căruţe cu coşuri ?mpletite de spetează. ?ncolo jargonul e identic. O ureche neobişnuită ?l ia drept ţigănesc.

Viaţa de nomad

Şi e interesantă viaţa acestor „comercianţi” ambulanţi, cari ?ntre noi fie vorba, sunt mai mult hoţi decât comercianţi. De dimineaţa şi până seara, <> nu e altceva decât locul de refugiu al tuturor leneşilor şi certăreţilor. Bărbaţii – când nu sunt la <> – stau şi lenevesc ?ntinşi ?n jurul focurilor, iar femeile mai deretică prin jur, spală copiii, spală rufe şi ceea ce fac toată ziua: se ceartă şi se clevetesc. De altfel, ceea ce dă taberei aerul pitoresc şi de oriental, sunt femeile. ?mbrăcate ?n haine multicolore, cu mantale mari şi negre, femeile algeriene poartă pe cap o maramă pestriţă, aproape ?ntotdeauna prinsă ?n jurul capului cu o legătoare de mătase, iar de jur ?mprejurul feţei urmele vechiului val turcesc, ne mai vorbind de podoabele multe şi variate pe cari le poartă atârnate ?n urechi.

Un prânz algerian

Ceea ce este ?nsă mai interesant e bucătăria. Improvizată ?n imediata apropiere a cortului, bucătăria algeriană se compune dintr-o vatră de foc, 2-3 oale şi tipsii, precum şi dintr-o vatră cu apă, ?n care-şi bălăbăneşte mâinile de obiceiu cel mai tânăr dintre copiii familiei. Hrana se compune din lucruri simple. Un prânz sumar constă dintro turtă dulce friptă ?n jar şi dintr-un ghiveci gătit ad-hoc ?ntr-una din oalele disponibile, ?n care mai adineaori Miss Fatma, cea mai mare dintre fete, a spălat cu săpun şorţul bunicii. Şi ştiţi cum se prepară un ghiveciu algerian? Se iau tot felul de verdeţuri, dar mai ales roşii şi castraveţi şi se taie mărunt ?ntr-o oală. Se amestecă bine şi se sară. Comesenii se aşează ?n jur, iar ghiveciul se serveşte ?n oală, uzând fiecare de propriile-i degete, după cum poate mai mult şi mai iute. După dejun, lumea se spală pe degete, iar tinichelele şi oalele ?n cari s-a servit masa, sunt date copiilor mici, spre distracţie colectivă. Lumea se ?ntinde apoi a lene, cei mai bătrâni ?n jurul cafelelor negre, iar contănganii şi codanele ?n jurul <> de joc. Se joacă cu pietricelele de-a francul şi vai de acela cari caută să ?nşele ?n joc. Este luat şi bătut, de unde şi intervenţia mamelor, cari natural, se bat şi se smulg ?ntre ele.

Un cuib de pungaşi

<> algerienilor din Dâmbul Rotund este ?nsă un cuib de pungaşi. Abia a fost descoperit furtul de la Alba-Iulia şi abia au fost ?naintaţi parchetului de Alba micul Abet Aslav ?mpreună cu cei doi fraţi, că alţi indivizi algerieni au comis noi furturi.

Furtul de la Banca Ţării Româneşti

Unul dintre aceste furturi a fost cel de la Banca Ţării Româneşti. Furtul s-a săvârşit ?n ?mprejurări extrem de interesante. Algerienii au intrat la Bancă ?n grupe de câte 2-3. Prima grupă a cerut casierului ca să-i schimbe câteva hârtii de 1000. Grupa a doua a cerut acelaşi lucru. Odată hârtiile de 1000 schimbate, unul din grupă a cerut ca să le schimbe ?n hârtii a 500 lei, apoi ?n hârtii a 100 lei. Multe dintre hârtii au fost refuzate ca <>. ?ntre timp ce casierul făcea naveta de la ghişeu la casă, algerienii au furat de la ghişeu aproape zece mii de lei. Cazul anunţat poliţiei, algerienii au fost arestaţi şi conduşi la Chestură iar pentru a se pre?ntâmpina alte furturi restul algerienilor au fost izolaţi, fiind puşi sub pază poliţienească. Aceasta până la soluţionarea definitivă a problemei”. [„Patria”, Anul al XII-lea, nr.198, Cluj, 19 septembrie 1930].